Exclusiv Retragerea trupelor americane din România poate fi reversibilă. Expert în politică externă: „Trebuie să acționăm acum, nu mâine”

0
Publicat:

Expertul Dorin Popescu avertizează că decizia Pentagonului privind retragerea trupelor americane din România nu servește nici intereselor SUA, nici celor ale NATO. România trebuie să reacționeze ferm, cu măsuri compensatorii și o ofensivă diplomatică reală la Washington.

Congresul american. FOTO: Paris Match

Congresul, semnal de alarmă

Decizia Pentagonului de a reduce prezența militară a Statelor Unite în România a provocat critici puternice în Congresul american și îngrijorare la București. Expertul în politică externă Dorin Popescu, fost diplomat și președinte al Asociației Casa Mării Negre, avertizează că această măsură „nu servește nici intereselor SUA, nici celor ale României și NATO”, iar reacția autorităților române trebuie să fie imediată și hotărâtă.

„Decizia Departamentului de Război privind redesfășurarea Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 nu răspunde intereselor de securitate ale României. Este o decizie care slăbește flancul estic al NATO și care transmite Federației Ruse semnalul că poate fi mai asertivă la Marea Neagră”, spune Dorin Popescu.

El subliniază că decizia Pentagonului „a surprins și a nemulțumit” o parte a Congresului american, unde au apărut, potrivit Reuters, semne clare de tensiune între oficialii militari și Casa Albă. „Discuțiile din Congres arată că există o frustrare internă în SUA și că măsura ar putea să nu răspundă nici viziunii de politică externă a președintelui Trump. Acesta va avea însă ultimul cuvânt, fără îndoială”, afirmă expertul.

Ce trebuie să facă România acum pentru ca decizia să fie întoarsă

Potrivit expertului, retragerea trupelor americane poate fi reversibilă, dar numai prin acțiune diplomatică imediată. „Eu cred că americanii vor reveni asupra acestei decizii, dar din păcate o vor face abia când riscurile de la Marea Neagră vor deveni iminente. De aceea trebuie să acționăm acum, nu mâine. Cu claritate, cu persuasiune, cu argumente strategice solide”, subliniază Popescu.

Dorin Popescu, Asociația Casa Mării Negre/Black Sea House, Constanța. Foto: Arhiva Adevărul

El avertizează că România trebuie să își facă auzită vocea la Washington printr-o ofensivă coordonată între toate instituțiile-cheie: Președinție, Guvern, MAE și Parlament. „Avem nevoie de mesaje ferme, coerente și transmise la toate nivelurile. Președintele, Guvernul și diplomația românească trebuie să arate partenerilor americani dezamăgirea noastră față de această decizie și să ceară măsuri compensatorii care să redea încrederea în Parteneriatul Strategic.”

Întrebat despre recenta vizită a ministrei române de Externe la Washington, unde s-a întâlnit cu senatorul Marco Rubio, Dorin Popescu a evitat o interpretare politică, dar a punctat nevoia acută de substanță adusă dialogului bilateral actual. „Nu vreau ca subiectul să fie politizat. Eu spun doar că România are nevoie acum de o ofensivă politico-diplomatică reală. Trebuie mai multă insistență, mai multe argumente de convingere, mai mult curaj și mai multă claritate în relația cu Statele Unite. Doar așa putem repara încrederea afectată de o decizie greșită.”

Vizita președintelui Nicușor Dan la Casa Albă

Expertul a explicat că, până la o posibilă vizită oficială a președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, România trebuie să construiască temeinic, pas cu pas, baza unui dialog solid cu administrația Trump. „Vizita în sine nu va decide nimic. Este doar o consecință a muncii diplomatice pe care trebuie să o facem acum. Avem nevoie de un efort coordonat, curajos și responsabil. România trebuie să respire mai mult la Washington și să construiască o relație mai profundă decât a avut vreodată.” 

Iar dincolo de dimensiunea militară, momentul este și unul de test pentru credibilitatea Parteneriatului Strategic. „Partenerul american trebuie să ofere o măsură compensatorie pentru a demonstra că relația cu România contează cu adevărat. Aceasta poate fi ridicarea Grupului de Luptă NATO din România la nivel de brigadă permanentă, dar și investiții concrete în industria de apărare, în infrastructura militară și în proiectele bilaterale. România a investit mult și așteaptă o reacție pe măsură.”

SUA și Europa, complementaritate necesară

El consideră că Uniunea Europeană are, la rândul său, o responsabilitate crescută: „Când unul dintre poli slăbește, celălalt trebuie să sporească. Europa trebuie să compenseze, să devină un actor mai activ pe flancul sud-estic al NATO.”

„Se construiește o nouă arhitectură de securitate la Marea Neagră. SUA nu pot lipsi din acest efort. România trebuie să fie parte din construcție, nu doar un spectator”, a mai spus Dorin Popescu.

Congresul american contestă Pentagonul

O anchetă Reuters a provocat un val de reacții în Washington, după ce congresmeni republicani și democrați au acuzat Pentagonul că nu i-a informat corect despre planul de reducere a prezenței militare americane în România. În cadrul unei audieri tensionate de peste două ore în Comitetul Senatului pentru Servicii Armate, parlamentarii americani au spus că nu au primit nicio informare oficială despre decizie, în ciuda declarațiilor venite din interiorul Departamentului Apărării.

În centrul criticilor s-a aflat Elbridge Colby, subsecretar al apărării pentru politici, acuzat că a ascuns informații despre planurile de retragere. Senatorul republican Dan Sullivan a afirmat, exasperat, că „este mai greu să obțină un răspuns de la Colby decât să vorbească direct cu secretarul apărării Pete Hegseth sau cu președintele Trump”.

Senatorul Roger Wicker, președintele comisiei, a întrerupt audierile și a cerut explicații: „De unde ați obținut această informație? Pentru că noi nu am fost niciodată informați.”

Situația a scos la iveală o criză de comunicare între Pentagon și Congres, dar și neclarități privind alinierea politicii de apărare la prioritățile președintelui Donald Trump. Senatorul democrat Jacky Rosen a vorbit despre lipsa de „sentiment de urgență” în relația Pentagonului cu Congresul, semn al unei administrații confuze în materie de strategie militară.