Rusia promite „pauză de lovituri” în ziua alegerilor din Ucraina. Zelenski cere stabilirea unei date clare pentru aderarea la UE înaintea unui acord de pace
0Moscova transmite un nou mesaj cu dublu sens către Kiev. Adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, a declarat, într-un interviu pentru agenția de stat rusă TASS, că Federația Rusă ar fi dispusă să „asigure absența loviturilor în ziua votului” dacă Ucraina va decide organizarea alegerilor.
Oficialul rus a ținut însă să precizeze că, în prezent, nu există o discuție concretă privind organizarea scrutinului în Ucraina. În același timp, a acuzat Kievul că ar fi încercat să perturbe alegerile prezidențiale din Rusia din martie 2024, inclusiv prin atacuri cu drone în regiunile de frontieră.
„În martie 2024, în Rusia au fost organizate alegeri prezidențiale, iar secțiile de votare au fost deschise chiar și în apropierea zonei de luptă, în contextul operațiunii militare speciale”, a spus Galuzin, folosind formula oficială a Kremlinului pentru războiul din Ucraina. El a susținut că Ucraina ar fi recurs la „metode teroriste” pentru a sabota procesul electoral.
Într-un registru aparent conciliant, diplomatul rus a afirmat că Moscova „nu va coborî la practicile Kievului” și va permite cetățenilor ucraineni „să-și exercite pe deplin drepturile constituționale”, dacă autoritățile de la Kiev vor decide organizarea alegerilor. „Desigur, dacă regimul de la Kiev se va hotărî la acest pas democratic”, a adăugat el.
Anterior, președintele rus Vladimir Putin declara că este dispus să analizeze posibilitatea suspendării loviturilor asupra teritoriului ucrainean în ziua votului, sugerând totodată că milioane de ucraineni aflați în Rusia ar trebui să participe la scrutin.
La Kiev, poziția este fermă. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat că alegerile pot avea loc doar după o încetare a focului de cel puțin două luni, astfel încât securitatea alegătorilor – inclusiv a militarilor – să poată fi garantată.
Ucraina vrea garanții americane de securitate pentru 20 de ani și o dată clară de aderare la UE
Prezent la Conferința de Securitate de la München, Zelenski a ridicat miza negocierilor de pace. Liderul ucrainean a declarat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate din partea Statelor Unite pentru minimum 20 de ani înainte de a semna un acord de pace „cu demnitate”.
Potrivit acestuia, Washingtonul ar fi propus până acum un angajament de 15 ani, însă Kievul dorește un acord „betonat juridic”, care să prevadă clar sprijinul militar și politic oferit în cazul unui nou atac. Conceptul de „garanții de securitate” presupune angajamente formale – militare, financiare sau logistice – prin care un stat se obligă să apere sau să sprijine un alt stat în caz de agresiune.
Zelenski a cerut, totodată, stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, unele voci de la Bruxelles indicând orizontul anului 2027.
În discursul său, președintele ucrainean a sugerat că discuțiile trilaterale programate între SUA, Rusia și Ucraina riscă să pornească de la premise diferite. „Americanii revin adesea la tema concesiilor, iar prea des acestea sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a spus el.
Zelenski a dezvăluit, într-o conferință de presă, că SUA ar fi sugerat retragerea Ucrainei din Donbas pentru a accelera pacea, variantă pe care Kievul o respinge categoric. „Acolo trăiesc ucraineni”, a punctat el.
Președintele ucrainean a mai afirmat că Europa a fost, practic, absentă de la masa negocierilor – o situație pe care a catalogat-o drept „o mare greșeală”.
Un război care nu dă semne de epuizare
Liderii europeni privesc cu scepticism șansele unui progres diplomatic rapid. Evaluarea dominantă este că Rusia nu este încă epuizată nici economic, nici militar. Un oficial european a estimat că războiul ar putea continua încă cel puțin doi ani, subliniind că Europa dispune de resurse pentru a susține Ucraina în acest interval.
Președintele american Donald Trump a făcut apel public la Kiev să accelereze ajungerea la un acord cu Moscova, fără a preciza însă consecințele în cazul în care Ucraina refuză concesii majore.