Rusia îşi intensifică jocul de spionaj în Europa de Est
0Serviciile de informaţii din mai multe ţări, inclusiv occidentale, au remarcat că în ultima perioadă s-a înteţit activitatea serviciilor de informaţii ruse în statele baltice, dar şi în Balcani.
Începând din nord, de la statele baltice, şi până în sud, în Balcani, Rusia îşi intensifică operaţiunile de spionaj. Cel puţin aceasta este concluzia mai multor rapoarte realizate în ultima perioadă în aceste zone, scrie „Business Insider“.
Cele mai recente referiri la astfel de activităţi vin din Estonia. În raportul anual al serviciilor de informaţii din această ţară se arată că „regiunea Mării Baltice este deosebit de vulnerabilă în faţa ameninţărilor din partea Rusiei“.
Concret, Rusia a devenit foarte interesată de politicile externe şi de securitate, de planurile de apărare şi de capacităţile militare ale vecinilor săi, acţionând în acest sens prin intermediul agenţiei sale de informaţii militare (GRU) şi al Serviciului Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB), afirmă Serviciul naţional de informaţii din Estonia.
„Serviciile speciale ruse sunt interesate atât de colectarea de informaţii, cât şi de influenţarea unor decizii importante pentru Estonia“, se stipulează în raport. Astfel, „agenţii ruşi şi serviciile de securitate conduc operaţiuni de influenţare anti-estoniene, inclusiv operaţiuni psihologice“.
De altfel, în luna ianuarie, în Estonia a fost arestat primul presupus spion care ar avea legături cu GRU - un cetăţean rus.
Arestarea lui a venit după ce autorităţile estoniene au reţinut, anul trecut, două persoane cu dublă cetăţenie (estoniană şi rusă), care ar fi fost recrutate de FSB pentru a spiona în domeniul militar şi juridic. Ambele persoane au fost condamnate. Alţi doi recruţi ai FSB ar fi fost prinşi în 2015.
„În afară de acest tip de activitate secretă, Serviciul de Securitate Internă şi agenţiile sale partenere au detectat fotografierea şi filmarea unor structuri de apărare şi a unor exerciţii militare, precum şi zborul unor drone deasupra structurilor forţelor de apărare, acţiuni întreprinse de persoane ale căror intenţii nu erau bune“, se mai arată în document. În plus, autorii raportului spun că „este de aşteptat ca astfel de incidente să se repete“.
Cum recenta desfăşurare de forţe NATO în estul Europei nu le-a picat deloc bine ruşilor, „o campanie agresivă de propagandă a fost lansată, cu scopul de a atribui Alianţei Nord-Atlantice rele intenţii faţă de Rusia“, menţionează serviciile estoniene.
Semnale de alarmă trase şi de Occident
Însă Estonia este doar una dintre ţările din Europa de Est în care au crescut îngrijorările legate de activitatea ruşilor. Un lucru remarcat şi de serviciile de securitate din Cehia, Germania şi Suedia, care au sesizat, la rândul lor, o „activitate în creştere a operaţiunilor serviciilor Rusiei“, după cum spun estonienii.
La începutul acestei luni, oficiali din domeniul apărării din Lituania, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, au afirmat că „iau foarte în serios“ eforturile coordonate de propagandă ale Rusiei cu scopul de a submina stabilitatea statelor baltice.
Ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, a afirmat că serviciile de securitate din ţara sa constată că există ceea ce ele numesc eforturi de propagandă în stilul celor care au avut loc în Ucraina în perioada premergătoare anexării peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă.
„Rusia este o ameninţare“, a declarat Karoblis pentru cotidianul britanic „The Guardian“. „Există paralele reale cu anexarea Crimeei... Vorbim despre un pericol la adresa integrităţii teritoriale a Lituaniei“, a continuat el.
În februarie, surse din serviciile britanice au afirmat că Moscova a fost implicată într-un complot care a vizat asasinarea premierului proocidental al Muntegrului şi subminarea eforturilor acestei ţări balcanice de a adera la NATO.
Un procuror special muntenegrean desemnat să ancheteze acest caz a declarat că există „dovezi că structuri naţionaliste ruse au fost în spatele (complotului, n. red.), dar şi că organisme ruse de stat au fost implicate la un anumit nivel“.
Iar Interpolul a emis două mandate de urmărire în cazul a doi ruşi despre care autorităţile muntenegrene spun că ar fi ofiţeri GRU şi care ar fi coordonat complotul.
De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a catalogat acuzaţiile ca fiind „absurde“ şi a insistat asupra faptului că Moscova „nu se implică în treburile interne ale altor ţări, inclusiv în cele ale Muntenegrului“.