Oficialii ruși îl avertizează pe Putin asupra deteriorării situației economice. Ministerul rus al Apărării solicită fonduri suplimentare

Oficiali din cadrul Ministerului rus al Finanțelor și al Băncii Centrale au avertizat Kremlinul că nivelul actual al cheltuielilor militare riscă să provoace o creștere periculoasă a deficitului bugetar, potrivit unor documente și surse familiarizate cu discuțiile interne, citate de Bloomberg.

Conform surselor agenției, responsabilii de politica economică au propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare, argumentând că, în lipsa unor măsuri de ajustare, finanțele publice ale Rusiei s-ar putea deteriora semnificativ.

Propunerile se lovesc însă de opoziția Ministerului Apărării și a unor oficiali din Kremlin care susțin că reducerea finanțării militare ar putea afecta atât obiectivele strategice ale Moscovei, cât și economia internă. Numeroase companii rusești depind în prezent de comenzile din sectorul apărării, iar o diminuare bruscă a acestora ar putea avea efecte economice negative.

Sursele afirmă că președintele rus Vladimir Putin a cerut Ministerului Finanțelor să identifice economii în alte sectoare ale bugetului înainte de a lua în calcul reducerea cheltuielilor pentru apărare. Decizia finală privind eventualele modificări majore ale bugetului îi aparține însă lui Putin, care arbitrează în mod tradițional disputele dintre diferitele grupuri de influență din interiorul puterii.

Presiuni suplimentare asupra bugetului

Pe lângă opoziția față de reduceri, Ministerul Apărării solicită fonduri suplimentare. Potrivit estimărilor citate de Bloomberg, instituția ar putea avea nevoie în acest an de până la trei mii de miliarde de ruble peste nivelul deja aprobat prin buget.

În timpul elaborării planului bugetar pe trei ani, oficialii estimau deja că, în a doua jumătate a anului 2026, ar putea fi necesare între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de ruble suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor militare.

La acel moment, unele cercuri din administrația rusă sperau că războiul s-ar putea încheia după un eventual summit între Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, ceea ce ar fi permis reducerea treptată a cheltuielilor militare. Aceste scenarii nu s-au materializat.

Economia resimte costurile războiului

În al cincilea an al războiului împotriva Ucrainei, economia rusă se confruntă cu o presiune tot mai mare generată de cheltuielile militare ridicate și de efectele sancțiunilor occidentale.

Deși tensiunile din Orientul Mijlociu au contribuit temporar la creșterea prețurilor petrolului, oficialii ruși nu consideră că acest factor poate rezolva problemele structurale ale economiei. Potrivit surselor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de cel puțin un an pentru a reduce semnificativ presiunea asupra bugetului de stat.

Chiar și în acest scenariu, Rusia ar continua să se confrunte cu inflație ridicată, deficit de forță de muncă și dificultăți tot mai mari în sectorul bancar.

Planul bugetar aprobat anterior prevedea menținerea cheltuielilor militare la niveluri apropiate de cele actuale până în 2028. După o creștere de aproape 30% a finanțării pentru apărare, autoritățile estimau o încetinire a ritmului de expansiune a industriei militare la aproximativ 4–5% pe an. În prezent, însă, aceste prognoze sunt considerate excesiv de optimiste.

Creșterea economică încetinește

În luna mai, Ministerul Economiei a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%.

Datele oficiale indică, de asemenea, că economia rusă s-a contractat în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu trimestrul precedent, marcând primul declin trimestrial din ultimii trei ani.

Potrivit Bloomberg, deteriorarea indicatorilor economici a provocat nemulțumirea lui Vladimir Putin, care a solicitat public explicații guvernului în luna aprilie pentru rezultatele economice mai slabe decât cele anticipate.

Deficitul bugetar depășește estimările

În pofida creșterii veniturilor din exporturile de petrol, deficitul bugetar al Rusiei continuă să se adâncească.

În primele patru luni ale anului, deficitul a ajuns la 5,9 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 2,5% din PIB. Nivelul este cu circa 50% peste ținta prevăzută în planul bugetar anual.

Deși rămâne sub recordul de 3,8% din PIB înregistrat în timpul pandemiei din 2020, contextul actual este considerat mai dificil din cauza sancțiunilor internaționale și a diminuării rezervelor financiare.

Partea lichidă a Fondului Național de Bunăstare al Rusiei s-a redus cu aproximativ 60% de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

La sfârșitul lunii mai, ministrul finanțelor, Anton Siluanov, a recunoscut public dificultățile existente.

„Este necesară o anumită reținere în privința cheltuielilor”, a declarat acesta, subliniind că apărarea și programele sociale rămân prioritățile principale ale bugetului.

El a avertizat că rezervele statului nu sunt nelimitate și a cerut o utilizare mai eficientă a fondurilor publice.

Posibile măsuri suplimentare

Datele Ministerului Finanțelor arată că, în perioada ianuarie–aprilie, cheltuielile guvernamentale au crescut cu aproape 16% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile pentru achiziții publice au avansat cu 41%.

În primele două luni ale anului, guvernul a utilizat aproximativ 500 de miliarde de ruble din Fondul Național de Bunăstare pentru a compensa scăderea veniturilor din petrol și gaze.

Bloomberg a relatat anterior că autoritățile ruse analizează și posibilitatea introducerii unei taxe excepționale pentru anumite companii din sectorul materiilor prime și pentru bănci, în încercarea de a acoperi deficitul de venituri bugetare.

În paralel, administrația Moscovei a anunțat deja reducerea unor programe de investiții și a cheltuielilor de personal, după ce încasările la buget s-au situat sub așteptări.

Nemulțumirile privind situația economică încep să fie exprimate și de reprezentanți ai puterii. Săptămâna trecută, deputatul rus Valeri Gartung a criticat public politica bugetară a guvernului și a invocat experiența hiperinflației de după destrămarea Uniunii Sovietice.

„Ce vom face? Vom tipări bani? Ca în 1992, când prețurile creșteau cu 30% pe săptămână? Știm cu toții că aceasta nu este o soluție”, a declarat el.