România, absentă de la Summitul pentru pace din Egipt. Expert: „Ar fi fost un gest de normalitate așteptat de toată lumea”

Reprezentantul României și-ar fi găsit locul pe podium, în jurul Președintelui Statelor Unite ale Americii, în cadrul summitului din Egipt, unde s-au pus bazele păcii din Orientul Mijlociu, spun mai mulți experți consultați de „Adevărul”. Cu ce ar putea contribui România la reconstruirea zonei.

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu vorbește despre lipsa reprezentanților României la summitul de pace de la a Sharam El Sheikh, Egipt, în contextul în care printre cei prezenți s-a numărat premierul Ungariei, Victor Orban: „Unii dintre observatorii din fotoliile lor de acasă, din România, ai desfășurării evenimentelor din Egipt au remarcat prezența printre donatorii participanți la Summit a premierului Ungariei și s-au întrebat de ce nu a fost invitat sau de ce nu s-a cerut să participe și președintele României, sau măcar primul ei ministru? Eu nu pot decât să speculez că România nu are nicio politică națională referitoare la Orientul Mijlociu în general, nici vreuna referitoare la realizarea unei păci durabile, prin dezarmarea și reconstrucția Fâșiei Gaza, dar nici la asigurarea binelui și siguranței cetățenilor români din acea regiune, deși ei sunt acolo cu miile, dacă nu chiar cu zecile de mii”.

În acest context, al lipsei unei politici referitoare la acea regiune, nu putem avea nici vreo strategie sau măcar vreun capitol în strategia de securitate națională, care să prevadă misiuni și alocare de resurse de toate naturile, pentru implementarea inexistentei politici naționale românești, pentru pacea în Orientul Mijlociu, precizează expertul.

„Așa că, chiar dacă ar fi vrut cineva din conducerea strategică a României să implice națiunea noastră în acest proiect internațional de însemnătate strategică pentru întreaga omenire, nu ar fi putut-o face decât la improvizație. La plesneală, cum se zice în limbajul suburban. Numai ca să ne vedem și noi conducătorii noștri în poză, alături de lumea bună”, a scris Hari Bucur Marcu pe Facebook.

Prezența României la summit s-ar fi justificat, însă, în contextul în care în România funcționează Centru de Studii pentru Reconstrucția Post-Conflict.

„Doar că nu ar fi fost nicio improvizație, ci din contră un gest de normalitate, așteptat de toată lumea civilizată, de tip occidental, dacă cineva din conducerea statului România și-ar fi adus aminte că România are din 2007 un Centru de Studii pentru Reconstrucția Post-Conflict, centru care mulți ani de la înființare a tot pregătit, în cooperare cu Uniunea Europeană și cu Organizația Națiunilor Unite, civili internaționali, inclusiv din națiunile Orientului Mijlociu, capabili să intre imediat într-o zonă post-conflict cum este Fâșia Gaza, să identifice problemele de rezolvat și nevoile de satisfăcut, pe domenii de activitate, inclusiv de securitate și ordine publică, să elaboreze propuneri de măsuri pe etape și pe urgențe, și desigur să urmărească inițierea și desfășurarea acțiunilor concrete de reconstrucție materială și umană”, precizează expertul.

Astfel că, spune Hari Bucur Marcu, „România este depozitara unui pachet de informații esențiale, de proceduri, metode de lucru, inclusiv de nume ale unor specialiști pregătiți la București, din statele acum donatoare și membre ale Bordu-lui pentru Pace, pentru a putea participa efectiv la efortul de reconstrucție din Fâșia Gaza.”

Expertul în securitate este convins că dacă România ar fi făcut o asemenea ofertă de punere la dispoziție a pachetului de informații esențiale despre reconstrucția post-conflict celor adunați la Sharam El Sheikh, în Egipt, oferta ar fi fost primită cu brațele deschise, iar reprezentantul României și-ar fi găsit locul pe podiumul de pozare a șefilor de stat și de guvern, din jurul Președintelui Statelor Unite ale Americii.

„Dar se pare că nu a fost cazul. Și nici momentul”, a concluzionat el.

„Summit pentru Pace care a reunit șefi de stat și de guvern din state doritoare să doneze pentru reclădirea Fâșiei Gaza”

Expertul în securitate a precizat că faza întâi a unui plan în 20 de puncte, perfectat de Președintele Statelor Unite ale Americii cu șefii de stat și de guvern din multe dintre statele participante la Summit-ul pentru Pace, de la Sharam El Sheikh, Egipt, se va încheia de facto atunci când rămășițele pământești ale tuturor ostaticilor luați de gruparea teroristă Hamas, acum doi ani, la 7 octombrie, vor fi identificate și repatriate în Israel.

„Asta nu înseamnă că Lumea se va opri în loc și va aștepta acel deznodământ, fără să anticipeze și mai ales să pregătească pașii următori. De unde și acest Summit pentru Pace, care a reunit șefi de stat și de guvern din state doritoare să doneze pentru reclădirea (ceea ce e mai mult decât o reconstrucție) din temelii a Fâșiei Gaza, dar interesate și să facă parte din așa-zis-ul Bord for Gaza, inițiativă internațională care vizează coordonarea pe teren a tuturor eforturilor de realizare a celor 20 de puncte din planul american”, detaliază Bucur Marcu.

Pasul imediat următor returnării rămășițelor pământești ale tuturor israelienilor luați ostateci de vii sau chiar morți de teroriștii Hamas este, conform expertului, dezarmarea completă a grupării și scoaterea ei din ecuația de ordine și securitate din Fâșia Gaza.

„Ceea ce este în sine un proiect sensibil și cu multe variabile, doar că, de data asta, nu mai sunt condiții pentru ca o eventuală împotrivire a unora dintre teroriștii Hamas la dezarmare sau la îndepărtarea lor din pozițiile de control militarizat al ordinii din Fâșie să ducă la reluarea conflictului lor cu Israel, care și-a retras deja forța de apărare IDF pe aliniamentul convenit prin plan și nici nu se mai implică în problemele interne din Gaza”, explică acesta.

Cei care vor prelua de la Hamas misiunile de păstrare a ordinii interne în Fășie (misiune obligatorie și esențială, în condițiile în care populația de sute de mii de arabi palestinieni revine din locurile de dislocare internă într-o așezare practic rasă de pe fața pământului și la mila celor care distirbuie alimente, carburanți și medicamente, pentru a le asigura supraviețuirea de pe o zi pe alta) vor fi cei de sub autoritatea Bord-ului constituit formal cu ocazia summitului. „Asta, ca primă urgență. Mai departe, reconstruirea Fâșiei Gaza rămâne un proiect de durată multi-anuală, chiar dacă vor fi donatori dispuși să investească cu miliardele, încă de mâine, acolo”, a concluzionat el.

„De ce să nu avem în Gaza un sistem de urgențe civile made în România?”

Analistul de politică externă Ștefan Popescu critică și el lipsa României de la summitul din Egipt:

„Summitul de la Sharm El Sheikh în jurul lui Donald Trump, eveniment diplomatic major. 20 de țări participante între care Ungaria, Armenia, Paraguay, Norvegia, Olanda. România, cu toata tradiția ei pe dosarul palestinian a ajuns ca echipa de gimnastica a României. Declin comparabil”, a scris Popescu pe social medial.

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe politică externă, a susținut că reconcilierea lumii arabe cu Israelul chiar are șanse să prindă rădăcini. „Nu va fi ușor, strada arabă, influențată de liderii religioși islamici, vă continua să fie agitată. Dar cu implicarea guvernelor arabe, situația poate fi ținută sub control, pentru a oferi reconcilierii timp. Noi ceilalți trebuie să sprijinim cu tot ce putem acest proces. Asta este și șansă ONU, de a revigora ideea de comunitate internațională. Că suntem global west sau global east , avem interesul menținerii păcii în OM. Poate că asta era luminița de la capătul tunelului, la care speram de ceva timp”, a precizat el.

Fota crede că România ar putea pune bazele unui sistem SMURD în Gaza:

„Era bine daca și România participa la conferință de pace din Egipt. Văd că Ungaria și Azerbaijan-ul sunt pe lista de participanți. Au ele relații mai bune în zona decât noi? Putem avea contribuții importante la reconstrucția Gaza. Cu finanțarea UE putem construi sistemul de urgențe civile din Gaza, cu SMURD cu tot. Nu de puține ori Raed Arafat a fost un atu în interacțiunea noastră internațională. Să-l punem la treabă. De ce să nu avem în Gaza un sistem de urgențe civile made în România?”