Exclusiv Războiul Rusiei pentru Moldova: „Riscul e mare, doar 55% susțin drumul european. Confiscările de bani pentru voturi, la ordinea zilei”

Rufin Zamfir, expert în dezinformare care activează din 2023 în Republica Moldova în calitate de specialist în comunicare strategică, analizează stadiul războiului hibrid dus de Rusia în țara vecină la mai puțin de o săptămână de la alegerile parlamentare.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova sunt considerate un punct de cotitură într-un context dificil, marcat de războiul hibrid purtat de Rusia pentru a deturna parcursul european al țării.

Moscova este acuzată că folosește propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice și finanțări ilegale pentru a sprijini partidele proruse și pentru a slăbi instituțiile democratice. Președinta Maia Sandu a avertizat că, dacă aceste forțe ar câștiga controlul în Parlament, Moldova riscă să devină o bază a războiului hibrid împotriva Uniunii Europene.

Miza acestor alegeri este direcția strategică a țării: continuarea drumului spre integrare europeană sau alunecarea într-o zonă de influență a Moscovei. În același timp, scrutinul este însoțit de provocări serioase, de la manipulări electorale și descurajarea diasporei până la riscul unor crize energetice și economice generate artificial.

„Adevărul” a discutat, înainte de la alegeri, despre cât de pregătită este Republica Moldova să facă față mașinii de război hibrid a Rusiei, cum încearcă propaganda pro-Kremlin să-i manipuleze pe moldoveni și ce poate România învăța din experiența țării vecine cu Rufin Zamfir, expert în dezinformare care activează din 2023 în Republica Moldova în calitate de specialist în comunicare strategică. Expertul este specializat pe analiza propagandei ruse și a modului în care aceasta influențează societățile europene. El colaborează cu organizații media și instituții de cercetare, explicând mecanismele prin care narativele Kremlinului sunt propagate și cum ajung să afecteze opinia publică.

„Maia Sandu nu a tratat niciodată cu ușurință tipul acesta de amenințări” 

Adevărul: Cum gestionează Republica Moldova războiul hibrid purtat de Rusia și cum face acest lucru România?

Rufin Zamfir: În primul și în primul rând, să vorbim despre eficiență. Nu încape vorba că Republica Moldova gestionează războiul hibrid mult mai bine decât îl gestionează la momentul acesta România. Eficiența pe care Republica Moldova o înregistrează, nu doar că este evidentă prin comparația magnitudinii de probleme pe care ei le întâmpină, este însă de evaluat și din perspectiva o dată a experienței pe care ei au acumulat-o într-un timp foarte scurt și a curajului de a-l numi pe inamic, inamic. Asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, este vorba despre hotărârea unor actori instituționali esențiali în arhitectura de răspuns, hotărărea acestor actori de a ajunge la un rezultat pozitiv. Este vorba despre un președinte respectiv, Maia Sandu, care înțelege, a înțeles de la început, importanța opoziției la tipul ăsta de amenințări hibride. A înțeles de la început riscul major pe care ele îl proiectează. Nu a tratat niciodată cu ușurință tipul acesta de amenințări așa cum, din păcate pentru noi, s-a întâmplat la Palatul Cotroceni. Le-a înțeles și a fost hotărâtă să le opună rezistență.

Apoi avem acest centru pentru comunicare strategică și combatere a dezinformării pe care statul moldovean l-a înființat în 2023 și care a reușit cu o echipă flexibilă și cu un fel de arhitectură instituțională, pe care cineva ar putea să o califice drept fiind fluidă, dar în fapt ea este, cum spuneam mai devreme, doar flexibilă. Cu oameni puțini au reușit să pună rapid în funcțiune nu doar o matrice de răspuns, dar și o matrice de răspuns care este proactiv și care este bazată în primul rând pe comunicare strategică, ceea ce la București lipsește. Lipsește nu doar comunicarea strategică, ci uneori, din păcate, chiar comunicarea pur și simplu lipsește.

Ați văzut, probabil, inclusiv incidentul ăsta recent cu drona intrată în spațiul aerian românesc. În plus față de acești doi actori importanți, la Chișinău, spre deosebire de ce am văzut în România, avem un palier care are decizia punitivă dispus să acționeze în conformitate cu legile aflate în vigoare. Dacă în Republica Moldova am văzut sancționarea potrivit legilor în vigoare a unor activități menite a submina procesele democratice, în România am văzut din păcate pentru noi ani evitarea sancționării acestui tip de acțiuni, deși ele erau evidente și contraveneau legilor statului în mod flagrant.

Mă refer aici în special la tot ceea ce ține în România de acest curent de extremă dreapta neo-legionar pe care îl vedem încă în ascensiune. Erau niște semne evidente, dacă e să dăm doar un exemplu, oameni care purtau tricouri cu însemne legionare, oameni care susțineau ideile legionare, oameni care făceau cultul personalității. Autoritățile constatau, dar nu sancționau.

La Chișinău... lucrurile nu au stat așa și acest triunghi, dacă vreți, această arhitectură multiactor de răspuns a funcționat foarte bine. Adică nu s-au oprit la a constata niște lucruri, au mers mai departe în pasul esențial, au și sancționat aceste lucruri.

Față de alegerile de anul trecut, cum întâmpină acum Republica Moldova alegerile parlamentare?

S-au făcut pași extrem de importanți. Până la urmă este tipul de experiență pe care îl acumulează soldatul care efectiv participă pe front la bătălie în comparație cu tipul de experiență pe care îl poate acumula atunci când stă doar în cazarmă și face antrenamente.

Toate instituțiile la care mă refeream mai devreme, inclusiv palierul lor de intelligence, inclusiv ministerul de interne prin forțele de poliție și... carabinierii, echivalentul jandarmilor de la noi, inclusiv ei, cu toții au ieșit din alegerile de anul trecut mult mai întăriți și mult mai apți să identifice amenințările.

Acestea fiind spuse, și cred că este extrem de important pentru publicul dumneavoastră să știe lucrurile astea, nivelul de amenințare este, la momentul acesta dacă ne referim la cifrele pe care cunoaștem că le cheltuiește Rusia înspre a deturna traseul democratic al Republicii Moldova, de câteva ori mai mare față de alegerile precedente prezidențiale și de referendumul european. Deci, din punctul acesta de vedere, ei au astăzi de făcut față unei amenințări care este de 5-6 ori mai mare decât a fost în trecut. De ce? Pentru că alegerile parlamentare reprezintă pentru Rusia o miză mult mai mare chiar decât reprezentau alegerile prezidențiale. Parlamentul de la Chișinău este cel care este esențial în deturnarea traseului european al Republicii Moldova.

„Principalele narative pe care Rusia pedalează astăzi în Republica Moldova sunt cele antieuropene”

Ce poate România învăța din experiența Moldovei?

Aș zice că sunt atât de multe lucruri de învățat încât este destul de greu să facem o listă de priorități. Aș începe prin a spune că este extrem de important de învățat dialogul real interinstituțional.

Aș mai adăuga aici că este esențială atragerea în acest tip de mecanism de răspuns la amenințări hibride parteneri din societatea civilă care și-au probat relevanța în identificarea, contracararea și prevenirea unor astfel de amenințări, în special pe palierul dezinformării. Este extrem de important de învățat de la Republica Moldova acest reflex al evaluării în perspectivă, deci mecanismele de early warning pe care Moldova le-a dezvoltat. Cred că sunt la momentul ăsta un exemplu foarte bun pentru eșafodajul român de răspuns. Sunt multe lucruri care cred că ar putea să fie învățate și apoi introduse într-un simplu schimb de experiență cu statul moldovean.

Ce teme, ce subiecte sunt vizate acum de mașina de propagandă rusă în Republica Moldova?

Haideți să începem așa de la un fel de de ansamblu și să începem cu definirea scopului politic final pe care Rusia îl are când vine vorba despre Republica Moldova. Iar acest scop final este readucerea Republicii Moldova în sfera sa de influență. Ca Rusia să poată să facă lucrul ăsta, firește scopul pe termen scurt și mediu, este impunerea la Chișinău a unui guvern prorus, care să poată să zădărnicească absolut toate planurile de apropiere ale Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Asta vizează Rusia în ce privește Republica Moldova. Ei, ca să poată să atingă acest obiectiv, principalele narative pe care Rusia pedalează astăzi în Republica Moldova sunt cele antieuropene. De la clasicele narative de zugrăvire a Uniunii Europene ca fiind un actor dictatorial care încearcă să-și impună voința, care încearcă să transforme societatea tradițională moldovenească într-una alcătuită doar din gay sau mai știu și eu ce, până la cele mai palpabile, mai imediate, care țin de subminarea ajutorului pe care statele europene îl furnizează Ucrainei în războiul pe care ea îl are de purtat în fața unui stat agresor.

Toate lucrurile astea sunt exacerbate, sunt alimentate cu tot felul de minciuni și jumătăți de adevăr. Asta în contextul în care sprijinul pentru o Moldovă în Uniunea Europeană, astăzi este de 55%. Deci, doar 55% sunt cei care susțin acest traseu, restul de 45% se opun într-o formă sau alta acestui traseu. Prin adresarea către acești 45% Rusia și actorii care îi sprijină interesele la Chișinău, încearcă să deturneze Republica Moldova din traseul ei european.

„Riscul e mare”

Cât de mare credeți că este riscul ca dezinformarea să schimbe cumva acest rezultat anticipat de acești 55% pro-europeni?

Riscul este foarte mare pentru că, așa cum se întâmplă nu doar în Republica Moldova, ci în toată partea asta de Europă, există niște discrepanțe sociale, există în interiorul societății categorii care sunt extrem de vulnerabile la dezinformare și lezne de înțeles că dacă reușești să schimbi opinia a 4-5%, atunci lucrurile sunt redirecționate într-o altă parte decât pe calea europeană. Deci, da, riscul amprentei negative pe care dezinformarea o proiectează în societate este unul mare.

Nu este vorba doar de dezinformare, ci sunt puse la bătaie tot felul de altfel de acțiuni mai degrabă de analizat într-un plan kinetic: proteste regizate, provocarea unor reacții exacerbate din partea autorităților de forță, toate astea sunt puse astăzi la bătaie de Rusia...

Inclusiv cumpărarea de voturi?

Categoric, da. Confiscările de bani iliciți ajunși în Republica Moldova pentru a plăti voturi sunt la ordinea zilei.