Medic: Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe provocate de virusuri e greşită

Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe provocate de virusuri este greşită. Dacă persoana utilizează incorect antibioticele – modifică doza, frecvenţa sau durata tratamentului prescris de medic – bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Medicul-epidemiolog Ecaterina Busuioc, şefă de secţie în cadrul Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, atenţionează că antibioticele administrate în mod repetat şi incorect contribuie la creşterea numărului de bacterii rezistente la preparatele antimicrobiene, transmite IPN.

Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecţiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii, menţionează medicul-epidemiolog într-un interviu difuzat de Ministerul Sănătăţii.

„Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor. Nu împărţiţi medicamentele cu alte persoane şi nu le folosiţi pe cele rămase de la tratamentul precedent. Dacă luăm antibiotice în mod repetat şi incorect, contribuim la creşterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alţi membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect”, menţionează Ecaterina Busuioc.

Tratamentul medicamentos în cazul pneumoniilor cauzate de bacterii suferă eşec din cauza administrării iraţionale şi în exces a antimicrobienelor. Republica Moldova este printre primele 30 ţări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrog rezistentă.

La nivel mondial, 700 de mii de oameni mor anual din cauza complicaţiilor provocate de rezistenţa la preparatele antimicrobiene. Potrivit estimărilor, până în 2050, fenomenul ar putea provoca mai multe victime decât cancerul, iar cifra ar putea atinge zece milioane de decese anual.