Freedom House: Republica Moldova îşi păstrează statutul de ţară cu regim hibrid
0Republica Moldova păstrează statutul de ţară cu un regim hibrid sau guvern de tranziţie şi în anul 2018, fiind considerată una dintre ţările cu cel mai mare risc de alunecare în autoritarism alături de Ucraina, Georgia, Armenia şi Kîrgîzstan.
Moldova nu stă prea bine nici la capitolul asigurării drepturilor politice şi libertăţilor civile, fiind considerată o ţară parţial liberă. Concluziile se regăsesc în rapoartele Freedom House: „Ţări în Tranziţie -2018” şi„Libertatea în lume -2018”, transmite IPN.
Potrivit raportului „Ţări în Tranziţie”, Moldova păstrează în anul curent scorul de la 4,93 ca şi în anul precedent, pe o scară de până la 7 puncte. Cel mai prost rezultat Moldova l-a înregistrat la capitolul nivelul corupţiei – 6 din 7. Urmează guvernanţa democratică la nivel naţional – 5,75, guvernanţa democratică la nivel local – 5,50, independenţa mass-media – 5,00, independenţa justiţiei – 5,00, procesul electoral – 4,00 şi societatea civilă – 3,25.
Potrivit raportului, în 2017, procesele politice din Moldova au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt, modificare electorală care „va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare şi va încuraja corupţia electorală”, scrie Freedom House. Sectorul mass-media a continuat să fie politizat, confruntându-se cu un cadru legal depăşit, influenţa excesivă a politicienilor şi oligarhilor, independenţa limitată a autorităţii de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurenţa neloială pe piaţa publicităţii politizate şi utilizarea mijloacelor de informare în scopuri politice.
Reforma justiţiei a stagnat în 2017, iar procedura de numire a judecătorilor şi a funcţionarilor cheie a rămas una dintre principalele probleme ale acestui sector şi a continuat să fie o sursă de îngrijorare, în special în ceea ce priveşte integritatea candidaţilor. Lipsa progresului şi a reformelor în sectorul justiţiei au determinat Uniunea Europeană (UE) să anunţe în octombrie decizia de reducere a programului de sprijin bugetar pentru reformele judiciare şi să oprească ultima tranşă de sprijin în acest sector în valoare de 28 de milioane de euro, se mai arată în raport.
Freedom House susţine că iniţiativele anticorupţie nu au contribuit la reducerea corupţiei în 2017, deoarece nu a avut ca scop depolitizarea instituţiilor publice şi a agenţiilor de reglementare. Concursurile deschise pentru funcţii de răspundere au fost, în majoritatea cazurilor, netransparente, organizate nu pe bază de merite, ci bazându-se în schimb pe reglementări controversate şi loialitate politică sau apartenenţă la grupul politic aflat la guvernare.
Economia Moldovei a reuşit să se redreseze uşor după declinul din 2014-2016 şi a înregistrat o creştere de 3% în 2017, potrivit Freedom House. Cu toate acestea, Moldova a rămas ţara cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din regiune. Rezoluţia privind conflictul transnistrean a înregistrat unele progrese, inclusiv acordurile semnate privind apostilarea documentelor educaţionale emise în Transnistria, precum şi deschiderea podului peste râul Nistru între satele Gura Bâcului şi Bâcioc. În raport se mai menţionează că, spre sfârşitul anului, din cauza lipsei unor reforme reale, a adoptării unor legi contradictorii şi a eliminării angajamentelor internaţionale, neîncrederea partenerilor externi în guvern a dus la amânarea asistenţei macrofinanciare UE în valoare de 100 de milioane de euro.
În raportul „Libertatea în lume”, citat de portalul bursa.ro, Freedom House conchide că drepturile politice şi libertăţile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Ţările care au suferit un regres în ceea ce priveşte democraţia sunt mai numeroase decât cele care au înregistrat un progres din acest punct de vedere. Moldova este una din respectivele ţări, fiind cotată cu 61 de puncte în anul curent faţă de 62 anul precedent, din 100 de puncte posibile.
Conform organizaţiei non-guvernamentale Freedom House, tendinţa globală este de consolidare a regimurilor autoritare şi de şubrezire a democraţiilor: 45% din ţările lumii sunt considerate ţări libere, printre care: Finlanda, Suedia, Norvegia etc. 30% parţial libere: Moldova, Ucraina, Georgia etc. şi 25% ţări nelibere( regim autoritar - dictatură): Rusia, Belarus, Turcia etc. Din punctul de vedere al populaţiei globului: 39% din populaţia lumii trăieşte în ţări democratice, 24% în ţări parţial libere şi 37% în ţări care nu sunt libere.