Exclusiv Lecția poloneză pentru România: „Nu cumpărați prea multe tancuri. O dronă de 400 de dolari distruge un tanc de 7 milioane de dolari”

În ciuda faptului că a investit sume uriașe de bani în înarmare și și-a crescut armata de la 90.000 la 150.000 de militari plus 70.000 de rezerviști, Polonia a făcut și greșeli. Jurnalistul Roman Imielski, unul dintre cei mai respectați analiști militari polonezi, explică care sunt acestea.

România poate beneficia de un împrumut de aproape 17 miliarde de euro, în condiții avantajoase, prin programul SAFE. Membrii CSAT au aprobat, marți, Planul de investiții în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi înaintată cererea României către Comisia Europeană.

În valoare totală de aproape 17 miliarde euro, aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, de ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă - Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat că România ar urma să primească a doua cea mai mare sumă din Uniunea Europeană prin acest program, după Polonia, iar lista completă a proiectelor ce vor fi finanțate urmează să fie definitivată împreună cu Comisia Europeană până la finalul lunii noiembrie 2025.

Programul SAFE oferă împrumuturi cu dobândă de 3%, cu un termen de rambursare de până la 40 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani pentru rambursarea principalului.

Roman Imielski – redactor-șef adjunct al celui mai mare ziar din Polonia - Gazeta Wyborcza și unul dintre cei mai respectați analiști militari, a explicat pentru „Adevărul” cum și-a conceput Polonia strategia de înarmare și ce greșeli a făcut.

„Vladimir Putin a fost arhitectul strategiei militare poloneze”

Adevărul: Mulți analiști, când vorbim despre cum ar trebui România să se pregătească pentru provocările de securitate din Europa, spun: „Uitați-vă la Polonia, este un exemplu grozav”, și vreau să vă întreb: care a fost punctul de plecare al investițiilor Poloniei în armată?

Roman Imielski: Desigur, vorbim despre securitate din perspectiva poloneză și aici cel mai important lucru este NATO. Știm că țările NATO nu au investit bani foarte mulți în securitate, Germania, de exemplu, 1,2% din PIB, alte țări poate 1,5%. Noi, pe de altă parte, având granițe cu Ucraina, cu Rusia, cu Belarus, a trebuit să ne pregătim pentru un scenariu negru.

Procesul a început odată cu războiul în 2022 sau înainte?

Înainte. Guvernul precedent a făcut atât de multe greșeli stupide, dar când vine vorba de securitate, au investit niște bani într-un mod foarte bun pentru a îmbunătăți securitatea noastră. Desigur, eu sunt un mare susținător al investițiilor în sectorul militar, pentru că, dacă te uiți la istoria civilizației noastre, sectorul militar este un sector foarte inovator. Avem câteva companii foarte bune în Polonia care investesc, de exemplu, în drone. Chiar și Israelul a cumpărat drone de la o companie poloneză. În plus, investiția în apărare creează locuri de muncă noi. Desigur, unul dintre cele mai importante aspecte este securitatea, pentru că trăim într-o lume foarte incertă. Nu știm ce se va întâmpla în viitor. Avem un război hibrid cu Lukașenko la granița noastră. Avem un război hibrid cu Rusia. Sigur, Polonia nu este în aceeași situație ca Slovacia, Germania, Franța sau Italia, pentru că propaganda rusă, acțiunile de dezinformare ruse nu sunt foarte eficiente în Polonia, pentru că istoria noastră este foarte complicată și pot să spun că știm ce înseamnă Rusia pentru țara noastră și pentru civilizația occidentală. Așa că da.

Deci nu a fost o dezbatere dură în societate cu privire la faptul că se investește în apărare și nu în educație, sănătate sau agricultură?

Nu, chiar și stângiștii au fost de acord cu investițiile pentru apărare. Această coaliție de guvernare este foarte interesantă, pentru că ai un partid de stânga și un partid conservator. Chiar și miniștrii de stânga spun: „Trebuie să cheltuim aceste sume uriașe de bani pentru securitatea noastră, pentru armata noastră.”

Cine a fost arhitectul strategiei de înarmare a Poloniei?

Să fiu sincer — Vladimir Putin a fost inițiatorul strategiei de înarmare a Poloniei. El este arhitectul acestei strategii, pentru că desigur, după 2014, când statul polonez și guvernul polonez au fost implicați foarte profund în încercarea de a rezolva criza ucraineană… Radosław Sikorski, care era ministrul de externe atunci, cum este și acum, a mers la Kiev pentru negocieri cu tabăra lui Ianukovici și cu opoziția etc. Dar Vladimir Putin este absolut jucătorul-cheie în asta.

Am început să planificăm și să investim mulți bani în sectorul militar. Desigur, aveam mari probleme cu companiile noastre la acel moment. Deci primele decizii au fost: trebuie să cumpărăm arme din America, poate din Franța, din Marea Britanie, chiar din Suedia, pentru că aceștia au un sector militar foarte bun. Vladimir Putin este motivul pentru care cheltuim atât de mulți bani în sectorul militar polonez.

Cum s-a ajuns la o armată de 150.000 de profesioniști și 70.000 de rezerviști

Tot din 2014 ați început să creșteți efectivele armatei?

Da, după 2014 a început să crească armata. Am cheltuit foarte mulți bani pe salarii. Am avut programe speciale, am început chiar atunci un program special pentru oamenii normali care vor să facă pregătire militară, de exemplu, timp de o lună de zile. Guvernul a plătit pentru aceste antrenamente.

Cât de mare e armata poloneză?

Avem o mare dezbatere despre cifre. Am început în 2014 cu o armată de 90.000 de militari profesioniști. Dar pot spune că avem circa 150.000 de oameni în armata de profesioniști. Am prezis ca pe vreme de pace, avem nevoie de 100.000 de militari profesioniști. Dar avem o unitate specială de circa 70.000 de oameni numită unitatea de „Apărare Teritorială”, care este pentru oameni normali, ca și mine, ca și tine, dar care au antrenament militar, nu știu, o dată sau de două ori pe an. Din perspectiva mea, sunt oameni bine antrenați pentru orice fel de operațiune.

Și legat de achizițiile de arme, care a fost strategia?

Din perspectiva mea — sunt foarte interesat de istoria militară și de armament, am fost de 15 ori pe linia frontului în Ucraina după 2022 - am luat unele decizii stupide, cu adevărat. De exemplu, am cumpărăm tancuri Abrams din Statele Unite dar și tancuri din Coreea. Și avem încă și tancurile Leopard din Germania. E stupid să ai așa de multe tipuri de tancuri. E o nebunie.

„Am luat prea multe tancuri. Un tanc de 7 milioane de euro poate fi doborât cu o dronă de 400 de dolari”

Care e cea mai mare problemă a sistemului militar polonez?

Sistemul anti-rachetă. Am cumpărat niște sisteme Patriot, dar nu suficiente. În plus, nu avem arme speciale pentru a doborî dronele foarte mici ceea ce e o mare problemă. Sistemele Patriot nu le folosești împotriva dronelor, pentru că sunt foarte scumpe. Ai nevoie de arme mai mici, nu atât de scumpe, pentru a doborî avioane, drone și astfel de dispozitive.

Acum, dacă mă uit la ce se întâmplă pe front în Ucraina, cred că nu avem nevoie de atât de multe tancuri. Pentru că Robert Brovdy, șeful unităților de drone din armata ucraineană, a spus acum două luni generalilor din NATO un tanc care costă 6-7 milioane de dolari poate fi distrus cu drone care costă 400 de dolari. Și este adevărat.

Cum vedeți inițiativa „zidului” anti-drone venită din partea Comisiei Europene?

Este o soluție foarte bună, desigur, dar toată lumea știe — sunt un mare fan al Uniunii Europene, ziarul meu este foarte pro-european — dar toată lumea știe cum se iau deciziile la Bruxelles și în UE. Avem nevoie de acțiuni foarte rapide. Polonia are o mare problemă pentru că nu avem un sistem pentru a detecta drone foarte mici care zboară la altitudine joasă. Vom avea un astfel de sistem în 2026.

Așadar ați găsit soluția pentru apărarea împotriva dronelor?

Acesta este doar primul pas. Pentru că nu avem sistemul pentru a le distruge. Da, avem niște rachete Patriot, dar… acestea nu sunt pentru drone.

Deci credeți că nu vom avea foarte curând acest zid de drone european...

Cred că ar trebui să învățăm de la armata ucraineană, pentru că acesta este primul război adevărat în Europa din 1945 încoace. Am fost de multe ori pe linia frontului. Am văzut ce se întâmplă acolo. Trebuie să învățăm de la armata ucraineană. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Desigur, trebuie să investim în avioane de luptă, pentru că superioritatea aeriană este esențială. Dacă ai 1.000 – 2.000 de tancuri acestea pot fi distruse de o armată de 2.000 de drone foarte ieftine. Înainte de acest război nu se punea problema așa. Spațiul aerian este crucial. Spațiu aerian înseamnă avioane de luptă, sisteme anti-rachetă, radare și, desigur, drone.

Polonia, singura țara din UE unde se fabrică TNT

Cum este industria de armament din Polonia, industria autohtonă? Ați început să dezvoltați?

Am început să dezvoltăm. Avem, cum am spus, companii private foarte bune. Acestea produc drone. Trebuie să știți că Polonia este singura țară — situație nebună — din UE care produce pulberea explozivă, TNT. Pentru că problema în producția de muniție este că putem produce 1 milion, 2 milioane de obuze pe lună în UE, dar nu avem TNT.

Care ar fi lecțiile pe care trebuie să le învățăm în România din experiența Poloniei cu înarmarea?

Tancuri - să nu cumpărați atât de multe tancuri. Investiți în sisteme anti-rachetă și anti-dronă, în drone, și antrenați rezerviști. De asemenea, încercăm să introducem soluții din Scandinavia de a ne instruim cetățenii despre cum să se comporte în situații precum - poate nu vreau să folosesc cuvântul „război” - dar catastrofe, situații de urgență. Noi am început asta, dar avem multe probleme. Din perspectiva mea, unul dintre factorii-cheie este să educăm oamenii foarte tineri, în școala elementară, despre ce este fals, ce este adevărat, cum să folosească platformele sociale etc. Anul acesta este un an foarte interesant, pentru că este primul program de acest fel în școala elementară introdus de guvern. Noi am forțat guvernul să introducă acest program. Este pentru copiii de 13-14 ani, adică clasa a 7-a și a 8-a. Dar este doar o oră pe lună — nu este suficient, dar OK, este un început.