Summitul fără cravate. Bilanţul reuniunii: jumătăţi de măsură şi amânări

Niciunul dintre liderii G8 nu a purtat cravată atunci când grupul s-a reunit pentru fotografia „de familie”. Nu a fost o coincidenţă. George Osborne, ministrul britanic al Finanţelor, a recunoscut că i s-a spus să vină îmbrăcat „smart-casual”. Au încercat astfel să inducă ideea că se află acolo pentru a munci, nu pentru formalităţi, iar eforturile le fac într-o atmosferă de camaraderie, spun specialiştii în imagine consultaţi de BBC.

Efectul a fost mai degrabă contrar, continuă aceştia. Liderii G8 au reuşit prin această încercare să creeze un cadru de informalitate forţată. 

Un bărbat îmbrăcat într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi fără cravată nu arată neapărat relaxat şi informal, ci pur şi simplu ca un bărbat care s-a grăbit şi n-a mai apucat să-şi pună cravată, continuă ei. 

Summitul care i-a adus la aceeaşi masă rotundă pe liderii celor mai puternice opt state din lume s-a încheiat marţi seară cu obişnuita declaraţie comună, care nu a adus aproape nimic din ceea ce anunţau la început participanţii. 

Şefii de state din Vest au mers în Irlanda de Nord hotărâţi să nu plece fără o poziţie unitară care să-l someze pe preşedintele sirian Bashar al-Assad să renunţe la putere. 

După opoziţia categorică a preşedintelui rus Vladimir Putin, liderii au rămas doar „angajaţi căutarea unei soluţii politice pentru criză”, iar preşedintele de la Kremlin a obţinut concesii majore.

Nici în ceea ce priveşte fiscalitatea, al doilea punct de pe agenda discuţiilor, nu s-a ajuns la un consens clar. În timp ce ministrul britanic al Finanţelor a scris pe Twitter că, din punctul de vedere al fiscalităţii, în „ultimele 24 de ore s-au făcut progrese mai mari decât în ultimii 24 de ani”, bilanţul final nu a reflectat declaraţia. 

Liderii şi-au reiterat angajamentul de a combate evaziunea fiscală, luptă ce a devenit tot mai importantă în contextul eforturilor guvernelor de a aduce bani în vistierii. 

Negocierile privind tratatul de libers schimb SUA-UE au pornit pe picior greşit, ca urmare a refuzului Franţei de a accepta ca industria cinematografică şi cea muzicală să fie incluse de teamă de a nu pierde beneficiile acordate acestor domenii pentru a le proteja de marii producători din SUA. 

De aceea, declaraţia emisă de liderii G8 a conţinut o referire clară la „rezistenţa în faţa protecţionismului”, urmând ca oficialii de la Bruxelles-ul să trateze cu Parisul înainte de a merge la Washington, în iulie, pentru a începe discuţiile cu americanii.