INFOGRAFIE Summitul G8: „Războiul Rece” reînvie. „Să nu ne mai păcălim! Nu mai suntem G8, suntem G7+1”

Reuniunea la nivel înalt este marcată de diferenţele acute de poziţii dintre Rusia şi Vest faţă de intervenţia NATO în Siria. Stephen Harper, premierul canadian, a declarat că din cauza divergenţelor fundamentale, grupul G8 s-a transformat în G7 + Rusia.

„Obama şi Putin, se poate să nu porniţi cel de-al treilea Război Mondial?”, glumeau câţiva dintre cei 20.000 de protestatari care s-au mobilizat în orăşelul Erne Logh din Irlanda de Nord pentru a fi auziţi de liderii celor mai puternice opt state din lume (SUA, Rusia, Japonia, Germania, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie). 

Summitul G8 care a început luni şi va continua încă o zi a devenit însă un nou front pentru divergenţele tradiţionale dintre cele două mari puteri. Tensiunile dintre preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus, Vladimir Putin, pe tema situaţiei din Siria au început cu mult înainte ca vreunul dintre cei doi lideri să ajungă în Regatul Unit. 

Putin: Vestul sprijină „rebeli cu sânge pe mâini”

Vestul – în special SUA, Marea Britanie şi Franţa – au criticat Moscova pentru sprijinul pe care l-a acordat preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Aceste trei state sunt şi vârful de lance în eforturile depuse în cadrul NATO pentru o intervenţie armată directă în statul erodat de doi ani de război civil. 

Deja, Franţa şi Marea Britanie au renunţat la interdicţiile pentru exporturile de arme către Siria, iar UE a renunţat la embargoul pe arme pentru înarmarea forţelor rebele care luptă cu regimul al-Assad. Statele Unite trimit instructori militari şi echipamente rebelilor de la începutul acestui an.

Pentru a justifica insistenţele pentru o intervenţie militară, Washingtonul a anunţat în repetate rânduri în ultimele două luni că are suficiente motive să creadă că trupele lui al-Assad au folosit arme chimice împotriva poporului. 

De cealaltă parte, Putin i-a acuzat pe vestici de sprijinirea rebelilor „cu sânge pe mâini, care-şi omoară inamicii şi apoi le mănâncă organele”. Liderul de la Kremlin a subliniat iar faptul că Rusia va continua să furnizeze armament pentru „guvernul legitim” din Siria şi a cerut chiar celorlalte state să urmeze aceleaşi reguli. 

Cotă unică de impozit în UE, soluţia pentru evaziune?

Al doilea punct pe agenda întâlnirii, care are toate şansele să fie mai degrabă ignorat, reprezintă trasarea unei strategii pentru revitalizarea economiei – temă ce nu a lipsit de la niciun summit organizat după izbucnirea crizei. Marea Britanie, care deţine şi preşedinţia G8 anul acesta, a demarat o amplă campanie de mobilizare pentru a lupta cu evaziunea fiscală şi „artificiile” folosite de multinaţionale pentru a plăti impozite mai mici. 

Premierul David Cameron a devenit cea mai puternică voce în această dezbatere după ce a ieşit la iveală faptul că mari companii precum Google şi Amazon scapă anual de plata unor impozite şi taxe în valoare de zeci de milioane de euro pentru că îşi declară sediile în paradisuri fiscale. Pentru a combate acest fenomen, cel mai eficient instrument ar fi intrroducerea unei cote unice a impozitului pe profit la nivelul blocului comunitar, recomandă specialiştii. 

„Statele pot acţiona şi singure. Pot amenda legislaţiile naţionale croite prost, la fel şi tratatele bilaterale care au scopul de a evita dubla impozitare şi care uneori se transformă mai degrabă în tratate de dublă neimpozitare, când companiile nu plătesc taxe în niciuna dintre ţările în care fac afaceri”, recomandă într-un articol consiliul editorial al publicaţiei de business „Financial Times”. 

Liderii se tem să nu fie spionaţi de britanici

Reuniunea nu a pornit deloc sub semne bune. Chiar în prima zi, cotidianul „The Guardian” a publicat documente primite de la fostul angajat CIA Edward Snowden care aratăă că, la summitul G20 din 2009, serviciile britanice de informaţii au monitorizat apelurile telefonice şi activitatea pe internet a participanţilor.

Spionii au acţionat la ordinul direct al Guvernului de la Londra, iar dezvăluirile au stârnit revoltă şi reacţii dure din partea statelor care au fost reprezentate la reuniune. Tensiunile dintre Rusia şi Vest au fost alimentate de faptul că fostul preşedinte Dmitri Medvedev a fost principala ţintă a monitorizării, potrivit documentelor.