Râul care nu mai ajunge la mare. Mărturisiri amare ale agricultorilor:  „Toţi tinerii din regiune se gândesc la emigrare”

Secarea râului Moulouya, unul dintre cele mai lungi din Maroc, care se revarsă în Marea Mediterană, ameninţă terenurile agricole şi biodiversitate din împrejurimile sale.

„Este pentru prima dată în istoria Moulouya când nu se mai varsă în mare”, spune activistul de mediu Mohamed Benata, citat de AFP.

„Debitul s-a redus din cauza supraexploatării apelor. Fenomenul este dramatic”, insistă acest agronom pensionat fotografiind gura de vărsare a râului, situată la câţiva kilometri de staţiunea balneară Saidia (nord-est), situată lângă graniţa cu Algeria.

Mai grav, apa mării se ridică „pe 15 kilometri” în albia Moulouya, care parcurge o distanţă de 520 de kilometri din munţii Atlasului Mijlociu până la Mediterana, ceea ce îi forţează pe locuitori să renunţe la exploatarea terenurilor din cauza excesului de salinitate, transmite AFP, potrivit Paris Match.

Impactul direct al fenomenului, accentuat de secetă, este că pe malul drept, în comuna rurală Karbacha, pepenii galbeni sunt deformaţi şi au tulpinile uscate. „Nici măcar mistreţii nu-i vor”, spune Ahmed Hedaoui, un agricultor din regiune.

„În acest an, am investit aproape 300.000 de dirhami (circa 30.000 de euro) pentru a amenaja acest teren. Am instalat două pompe cu motor pentru irigarea pepenilor, dar m-am trezit că nu am nimic”, deplânge acest agricultor în vârstă de 46 de ani. „Totul este mort din cauza ploilor rare şi mai ales a salinităţii râului”, adaugă el.

Iarba nu este mai verde pe câmpul vecin, unde vărul lui, Mustapha, nu-şi mai vede anghinarele crescând.

„Se împlinesc două luni de când acest câmp nu mai este irigat, din cauza lipsei de apă dulce. Evităm apa fluviului, pentru că sarea ei distruge solul pentru ani de zile”, explică acest profesor de franceză care s-a reconvertit în agricultor şi care în prezent exploatează doar o treime din cele 57 de hectare ale sale.

Dezastru ecologic pe râul Moulouya FOTO Wikipedia

Mustapha Hedaoui şi alţi zeci de fermieri din zonă dau vina pe „gestionarea deficitară” a apei şi pe excesul de infrastructură din regiune, în special două staţii de pompare şi trei baraje.

Deşi ultima staţie de pompare, pusă în funcţiune în urmă cu şase luni în apropiere de oraşul vecin Zaio, poate iriga 30.000 de hectare, totuşi aceasta a dat o „lovitură de graţie fermierilor din Moulouya Inferioară”, afirmă agricultorul.

Mai grav, apa dulce pompată din râu „este distribuită incorect”, în aşa fel încât doar „producătorii de pomi fructiferi profită”, se revoltă Abderrahim Zekhnini, în vârstă de 61 de ani, care a renunţat să mai are cele 200 de hectare ale fermei familiei sale.

Ministerul marocan al Agriculturii dă vina pe secetă pentru secarea fluviului şi pe salinitatea acestuia. „Evident că staţiile de pompare au un impact asupra debitului râului, dar au fost efectuate studii în amonte pentru a se evita orice dezechilibru”, spune pentru AFP directorul regional din cadrul ministerului, Mohamed Bousfou.

„În ceea ce priveşte repartiţia apei dulci, aceasta se distribuie cu prioritate pomiculturii şi mai puţin grădinăritului, deoarece ne confruntăm cu o situaţie excepţională de secetă”, explică acest funcţionar, pe considerentul că înlocuirea unui copac distrus ia mai mult timp în comparaţie cu o plantaţie sezonieră.

Ariditatea creşte progresiv în Maroc

Conform estimărilor, ariditatea va creşte progresiv în Maroc până în 2050 din cauza scăderii aşteptate a precipitaţiilor (-11%) şi a creşterii temperaturii (+1,3°C). Aceasta va avea ca rezultat o „reducere cu peste 25% a disponibilităţii apei pentru irigaţii”, prognozează Ministerul Agriculturii.

„Ceea ce mă întristează cel mai mult este să-mi văd copiii obligaţi să lucreze în alte părţi, la alte ferme, când avem pământul nostru”, subliniază Zekhnini.

Situaţia nu este mai bună pe malul stâng al Moulouya. „Cultivăm aceste pământuri din tată în fiu, dar situaţia se agravează”, spune, supărat, Samir Chodna. „Astăzi, toţi tinerii din regiune se gândesc doar la emigrare”, adaugă acest tânăr agricultor.

Gura râului, acum invadată de gunoaie, adăposteşte încă una dintre cele mai bogate rezervaţii naturale din regiunea Oujda. „Flora şi fauna acesteia nu vor rămâne nevătămate”, avertizează activistul de mediu Mohamed Benata, potrivit AFP.