Planul maximal al lui Trump pentru Orientul Mijlociu: o mega-înțelegere istorică condiționată de Acordurile Abraham
0Președintele american Donald Trump încearcă o mutare geopolitică de proporții, cerând liderilor din lumea arabă și musulmană să normalizeze relațiile cu Israelul la pachet cu un eventual acord de pace între Washington și Teheran. Strategia Casei Albe se lovește însă de reticența marilor actori regionali și de realitatea dură din teren.
Donald Trump a lansat o ofensivă diplomatică telefonică de anvergură, purtând discuții cu liderii din Arabia Saudită, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt și Iordania. Mesajul liderului american a fost direct: aceste state ar trebui să adere la Acordurile Abraham – platforma diplomatică din 2020 care a deschis calea recunoașterii Israelului de către unele state arabe – imediat ce se va ajunge la un consens pentru încetarea războiului cu Iranul.
Ce sunt Acordurile lui Abraham?
Semnate pe peluza Casei Albe în 2020, primele acorduri, cunoscute sub numele de Acordurile Abraham, au stabilit relații diplomatice între Israel și două națiuni arabe din Golf: Bahrain și Emiratele Arabe Unite (EAU). Un acord similar cu Marocul a fost semnat la scurt timp după aceea.
Înainte de acea perioadă, doar Egiptul și Iordania erau țările arabe care recunoșteau oficial Israelul. Majoritatea celorlalte națiuni arabe se angajaseră să nu facă acest lucru până la înființarea unui stat palestinian.
Mai mult, într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a avansat o idee considerată de mulți fantezistă în acest moment: cooptarea Republicii Islamice Iran în aceste acorduri, în ciuda ostilităților sângeroase cu statul evreu, scrie The Telegraph.
„După toată munca depusă de Statele Unite pentru a pune capăt acestui puzzle extrem de complex, ar trebui să fie obligatoriu ca toate aceste țări, ca un minimum, să semneze simultan Acordurile Abraham”, a transmis Trump, presând în special Qatarul și Arabia Saudită să facă primul pas.
Cum au reacționat liderii arabi la presiunile Washingtonului
Planul de blitz-diplomație al lui Trump s-a lovit însă rapid de realitățile istorice. Potrivit unor surse diplomatice citate de Axios, propunerea președintelui american a fost întâmpinată cu o tăcere stânjenitoare în timpul convorbirilor telefonice de sâmbătă, în condițiile în care țări precum Arabia Saudită, Qatarul sau Pakistanul nu întrețin relații diplomatice oficiale cu Israelul.
„S-a lăsat liniște pe fir, iar Trump a glumit, întrebându-i dacă mai sunt acolo”, a dezvăluit un oficial american familiarizat cu discuțiile.
Reacțiile oficiale nu s-au lăsat așteptate:
Pakistanul a respins aproape imediat propunerea.
Arabia Saudită a reafirmat poziția sa tradițională: normalizarea relațiilor cu Israelul este condiționată strict de existența unui parcurs ireversibil către crearea unui stat palestinian.
Diplomație sub presiune
În ciuda optimismului afișat de Donald Trump, care susține că negocierile „progresează frumos”, negociatorii de ambele părți îndeamnă la prudență. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei, a nuanțat situația: „Este corect să spunem că am ajuns la o concluzie pe o mare parte a problemelor, dar a spune că semnarea este iminentă – nimeni nu poate pretinde asta”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, aflat la New Delhi, a confirmat că pe masă există un cadru solid, agreat în principiu, care vizează două puncte nevralgice: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și cedarea de către Teheran a stocului de uraniu puternic îmbogățit.
Acest memorandum de înțelegere conține 14 puncte și oferă ambelor părți un termen de 60 de zile pentru a negocia detaliile tehnice ale programului nuclear. SUA solicită un moratoriu de 20 de ani pe îmbogățirea uraniului, în timp ce Iranul cere o perioadă mult mai scurtă.
Marile blocaje: Sancțiunile financiare și jocurile de putere de la Ierusalim
Două obstacole majore blochează în acest moment semnarea memorandumului:
Banii Iranului: Teheranul cere deblocarea activelor sale înghețate în valoare de 25 de miliarde de dolari înainte de a semna un acord definitiv pe dosarul nuclear.
Frontul din Liban: Premierul israelian Benjamin Netanyahu refuză să își lege mâinile prin acest acord. Liderul de la Ierusalim a ordonat deja armatei să intensifice ofensiva în Liban pentru a „zdrobi” Hezbollah, în ciuda criticilor liderului opoziției, Yair Lapid, care consideră acordul propus de SUA drept „prost pentru Israel și pentru întreaga regiune”.
Chiar dacă piețele globale de petrol au reacționat pozitiv la perspectiva păcii, decizia finală depinde acum exclusiv de acordul suprem al lui Donald Trump și al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Până atunci, pe teren, armele continuă să vorbească: loviturile „defensive” lansate recent de SUA în sudul Iranului demonstrează că linia dintre diplomație și război total rămâne extrem de subțire.