Iranul refuză să renegocieze acordul nuclear cu un Trump „paria”, anunţă Rohani la ONU

Iranul refuză să negocieze acordul nuclear din 2015 şi va acţiona cu „hotărâre” dacă Donald Trump, pe care l-a catalogat drept un „paria”, îl va denunţa, a avertizat miercuri preşedintele Iranian Hassan Rohani în faţa membrilor Adunării Generale a ONU, la o zi după virulentul discurs al preşedintelui american, relatează AFP.

„Noi nu am înşelat pe nimeni” în aplicarea acordului, însă Teheranul ”va reacţiona cu hotărâre” faţă de orice încălcare a textului, a adăugat Rohani.

În contextul în care Statele Unite ameninţă tot mai insistent cu denunţarea acordului, el a apreciat că ”ar fi păcat” ca documentul ”să fie distrus de noi paria în politica internaţională”.

Preşedintele american a atacat marţi Iranul, pe care l-a catalogat drept un „stat paria” şi o ”dictatură coruptă”, la aceeaşi tribună a Adunării Generale a ONU.

Miercuri, preşedintele iranian a îndemnat la „moderaţie” şi „democraţie”.

Acest conflict se află în centrul unei reuniuni, prevăzute ulterior la ONU, a ţărilor semnatare ale textului istoric, în care secretarul de Stat american Rex Tillerson îl întâlneşte prima oară pe omologul său iranian Mohammad Javad Zarif de la învestirea administraţiei americane, în ianuarie.

În centrul crizei se află acordul semnat de către Teheran cu marile puteri - între care şi Statele Unite -, pe care Trump promite să-l supună unor suplicii.

Preşedintele american urmează să ”certifice” până la jumătatea lui octombrie că Teheranul îşi respectă angajamentele, menite să garanteze natura exclusiv paşnică a programului iranian nuclear.

O „necertificare” ar deschide calea unei reimpuneri a sancţiunilor deja ridicate, o acţiune politică ce poate conduce, la Teheran, la declanşarea unui război

O asemenea decizie ar echivala, potrivit unor diplomaţi europeni, cu „o moarte politică” a acestui pact, construit pe ridicarea treptată a sancţiunilor, în schimbul angajamentului Republicii islamice de a nu se dota cu arma atomică.

'50/50'

Miliardarul american a dat asigurări miercuri că a luat deja o decizie, însă fără să o dezvăluie.

„Ceea ce este clar este că nu este fericit cu acest acord”, a declarat ambasadoarea americană la ONU Nikki Haley pentru CBS.

Eventualitatea unei denunţări îi îngrijorează pe ceilalţi semnatari - Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania.

„Noi îndemnăm neîncetat Statele Unite să nu-l rupă. Trebuie să spun că şansele sunt poate de 50/50”, a declarat ministrul britanic de Externe Boris Johnson pentru The Guardian.

Acorrdul „este un exemplu al modului de rezolvare a unei crize internaţionale prin politică şi diplomaţie”, a insistat la rândul său diplomaţia chineză.

În afară de susţinerea Israelului, Statele Unite sunt izolate, cu atât mai mult cu cât Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), însărcinată cu verificarea respectării angajamentelor iranienilor, a validat acordul de când a fost încheiat, în iulie 2015.

„Acordul aparţine comunităţii internaţionale şi nu uneia sau a două ţări”, a subliniat Hassan Rohani la ONU, reluând aproape cuvânt cu cuvânt o formulă a şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini.

PHENIANUL „URMĂREŞTE ÎNDEAPROAPE”

Într-o încercare de a-l salva, negocieri par în curs - în culise - în vederea adăugării unor „completări” la ceea ce s-a aprobat în 2015.

Statele Unite vor rămâne în acord doar dacă sunt „introduse” „schimbări”, deoarece textul „trebuie să fie într-adevăr revizuit”, a avertizat marţi Rex Tillerson. În opinia sa, „defectul cel mai flagrant” este că „nu face decât să amâne problema pe mai târziu”.

„Trebuie să păstrăm acordul din 2015 pentru că este un acord bun”, a pledat miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron.

Însă el a propus „să se adauge doi sau trei piloni”, care par să răspundă îngrijorărilor americane.

„Un (pilon) în vederea unui control mai bun al rachetelor balistice şi activităţilor balistice, care nu sunt acoperite în acordul din 2015; un al doilea (pilon) în vederea perioadei de după 2025, pentru că acordul nu acoperă situaţia după 2025 şi un al treilea (pilon) pentru a se deschide discuţii cu Iranul despre situaţia actuală în regiune”, a enumerat şeful statului francez.

Washingtonul reproşează Teheranului că „destabilizează” Orientul Mijlociu, mai ales în Siria, Liban şi Yemen.

Însă preşedintele Rohani a respins speranţele unei redeschideri a dezbaterii. Să se stea de vorbă cu un guvern care alege să-şi „calce în picioare angajamentele internaţionale” ar fi o „pierdere de timp”, a avertizat el.

În opinia sa, „fiecare cuvânt al fiecărei fraze” din text a fost deja dur negociat de semnatari, iar „retragerea unei singure cărămizi ar face să se surpe întreaga construcţie”.

O serie de diplomaţi sunt îngrijoraţi, în plus, de repercusiunile negative ale unei schimbări totale a poziţiei americane cu privire la Iran, în contextul în care comunitatea internaţională încă mai speră să determine Coreea de Nord să se întoarcă la masa negocierilor, pentru a o convinge să renunţe la ambiţiile ei nucleare.

În opinia lui Stewart Patrick, un cercetător la Council on Foreign Relations, „nord-coreenii urmăresc îndeaproape felul în care este tratat Iranul”, pentru a vedea „care va fi soarta lor dacă ar trebui într-o zi să accepte să renunţe la armele lor nucleare”.

Behnam Ben Taleblu din cadrul grupului de presiune conservator Foundation for Defense of Democracies - foarte critic cu acordul iranian -, crede, din contră, că o „linie dură împotriva Teheranului” va consolida „credibilitatea Statelor Unite” şi le va plasa în poziţie de forţă în eventuale viitoare negocieri cu Coreea de Nord.