Iranul condamnă „amenințarea imaginară” evocată de Netanyahu privind rachetele cu rază lungă de acțiune

Iranul a reacţionat marţi, 7 octombrie, la declaraţiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, calificând drept o „ameninţare imaginară” afirmaţiile potrivit cărora Republica Islamică ar dezvolta rachete capabile să lovească oraşe americane.

Netanyahu a susţinut recent, într-un interviu că Iranul „dezvoltă în prezent rachete balistice intercontinentale cu o rază de acţiune de 8.000 km”. El a adăugat că, „adăugaţi încă 3.000 km şi au sub tunul lor atomic New York, Washington, Boston, Miami şi chiar Mar-a-Lago”, reşedinţa preşedintelui Donald Trump, relatează AFP, citat de Agerpres.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a respins afirmaţiile într-o postare pe platforma X, acuzând Israelul că „încearcă acum să facă din capacităţile noastre de apărare o ameninţare imaginară”. Potrivit autorităţilor iraniene, arsenalul ţării include rachete balistice fabricate local, precum Shahab-3, cu o rază de acţiune de aproximativ 2.000 km — suficiente pentru a lovi teritoriul israelian, dar mult sub cifrele invocate de Netanyahu.

În iunie, a avut loc un schimb major de lovituri între Iran şi Israel, un „război” de 12 zile care a început după atacuri israeliene fără precedent pe teritoriul iranian, vizând situri militare, instalaţii legate de programul nuclear şi, în unele cazuri, ţinte civile. Iranul a ripostat atunci prin atacuri cu rachete şi drone şi a vizat, de asemenea, o bază americană din regiune.

De la armistiţiul din 24 iunie, oficialii iranieni au declarat în repetate rânduri că se tem de o nouă confruntare, dar subliniază că sunt pregătiţi să se apere „fără a căuta război”.

Între timp, comunitatea internaţională şi Israelul acuză Teheranul că urmăreşte dotarea cu arme nucleare şi critică programul său balistic, în special evoluţia capabilităţii de a dezvolta rachete care ar putea transporta un focos nuclear. Iranul respinge în mod constant aceste acuzaţii, afirmând că programul său nuclear are scopuri civile — în special energie şi cercetare medicală.