INFOGRAFIE Conflictul din Siria duce la revizuirea frontierelor de stat din Orientul Mijlociu

Conflictul din Siria subminează fundamentele istorice şi structura întregului Orient Mijlociu, care nu au înregistrat modificări importante din anul 1916. Acest avertisment a fost făcut de Michael Clarke, influent analist britanic, directorul general al Royal United Services Institute for Defence and Security Studies.

Potrivit acestuia, Siria este epicentrul unui uragan geopolitic puternic, care este gata să acapareze regiunea. Extinderea conflictului poate duce la revizuirea actualelor graniţe de stat ale ţărilor din Orientul Mijlociu.

    Războiul din Siria s-a extins şi în alte ţări din Orientul Mijlociu, intensificând luptele sectare. Astfel, scrie si „The New York Times“, în Irak anul acesta s-au înregistrat cei mai mulţi morţi în confruntările dintre suniţi şi şiiţi, din ultimii cinci ani şi nici măcar nu ne aflăm la jumătatea anului. În plus, tineri irakieni care studiază în seminarii şiite din ţara lor s-au angajat voluntri în Siria să lupte împotriva suniţilor. În Liban, la Tripoli s-au acutizat confruntările dintre diferitele grupări, fiind mai ales vizaţi şiiţii.

    Luptele dintre grupările rivale din Siria au trecut graniţa., şi la acest fenomen a contribuit şi imaginea lui Assad care, cu ajutor iranian îi ucide pe suniţi, a declarat analistul Trita Parsi, preşedintele Consiliului Naţional Iraniano-American. Rebelii din Siria sunt sprijiniţi de state sunite ca Arabia Saudită, Qatar şi Turcia, iar Assad – de Iranul şi Hezbollah-ul şiite. Divizările sectare care au început să se manifeste de la invazia americană din Irak se răspândesc acum în toată regiunea.
 
    Situaţia este deosebit de vulnerabilă în Irak deoarece exemplul Siriei unde majoritatea sunită vrea să rătoarne regimul alavit al lui Assad, o ramură a şiiţilor, a fost preluat şi de minoritatea sunită din Irak care visează să răstoarne propriul guvern şiit. Astăzi, mulţi irakieni cred că s-a revenit la perioada neagră din 2006 şi 2007 când s-au înregistrat cele mai mari masacre împotriva şiiţilor. Atunci vărsarea de sânge a fost oprită de armata americană dar şi de faptul că şiiţii nu au răspuns cu aceeaşi monedă. Numai că azi, situaţia s-a schimbat. Pe de o parte, miliţiile sunite s-au întărit şi luptă împotriva armatei, pe de altă parte,  miliţiile şiite care s-au organizat reacţionează şi sunt atacate moscheele şi cartierele locuite de suniţi.

    În Liban, permanentele hărţuieli între miliţiile alavite şi sunite la Tripoli au atins punctul culminant în ultimele zile, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă pentru carnagiul din Siria. În această ţară, atât guvernul cât şi oponenţii săi susţin că războiul civil nu este unul în care se confruntă secte religioase.

Liderii rebelilor afirmă că ei urmăresc doar răsturnarea dictatorului iar Assad declară că el vrea să-i elimine pe teroriştii extremişti şi nu doreşte să prezinte conflictul ca un război împotriva majorităţii sunite Sirienii din ambele tabere resping ideea războiului sectar dar, concret, Hezbollah-ul şiit şi Frontul Al Nusra, dominat de suniţi, un grup radical aliat cu Al Qaida au devenit cele două miliţii cele mai puternice din războiul civil sirian.

Rebelii au acceptat ajutorul Al Qaida din Irak, un grup militant sunit care furnizează bani şi arme jihadiştilor care doresc un stat islamic. Miliţiile alavite din Siria sunt acuzate că au măcelărit familii sunite, iar rebelii şi bandele sunite - că răpesc şiiţi.

    Persoane venite din afară ca să sprijine regimul sirian  afirmă că pasiunile religioase sunite vor ajuta guvernul sirian să supravieţuiască. Ele sunt convinse că, în clipa în care guvernul va pierde controlul, mii de iranieni , libanezi sau irakieni vor veni să lupte în Siria deoarece religia şi tradiţia le impun acest lucru.