Analiză Hamas, între armistițiu și autodistrugere. Planul de pace al lui Trump provoacă falii în interiorul grupării islamiste
0La nivel declarativ, Hamas pare să accepte puncte-cheie din planul de pace propus de președintele american Donald Trump. În realitate, gruparea islamistă se confruntă cu disensiuni interne majore, care împiedică orice consens real în privința unui eventual acord, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
Declarația oficială de vineri a ridicat pentru prima dată perspectiva unei concesii istorice: eliberarea ostaticilor israelieni și transferul controlului asupra Fâșiei Gaza. Însă limbajul ambiguu al comunicatului a fost imediat remarcat de diplomați și analiști regionali, care atrag atenția că formulările evazive par mai degrabă o tentativă de a câștiga timp decât o dorință reală de a încheia conflictul.
Diviziunile interne: civilii vor pace, aripa militară se teme de capitulare
Arabii implicați în negocieri — în special din Qatar, Egipt și Turcia — afirmă că principala problemă rămâne absența unui acord în interiorul Hamas în privința dezarmării și condițiilor pentru eliberarea ostaticilor. Acestea sunt cele două cerințe esențiale ale planului susținut de Trump și de Israel.
Potrivit surselor diplomatice, Khalil al-Hayya, principalul negociator politic al Hamas, și alți lideri din exil sunt favorabili planului, chiar dacă exprimă rezerve semnificative. Dar influența lor asupra aripii militare, încă activă în Gaza, este redusă.
Ezzedin al-Haddad, liderul militar care l-a înlocuit pe Yahya Sinwar după ce acesta a fost eliminat de armata israeliană, a transmis mediatorilor că este deschis unor concesii. Ar fi dispus, spun sursele, să predea rachetele și alte arme ofensive sub supravegherea ONU și a Egiptului, dar insistă asupra păstrării armamentului de tip defensiv, cum sunt armele de asalt.
Totuși, comandanții locali avertizează că, în condițiile în care tineri radicalizați de distrugerea familiilor și a cartierelor lor au fost recrutați recent, o eventuală decizie de dezarmare riscă să nu fie acceptată în teren. O capitulare percepută drept „trădare” ar putea duce la fracturarea grupării și chiar la apariția unor sciziuni violente.
O înțelegere imposibilă? Condiții imposibile pentru o pace fragilă
Printre punctele cele mai controversate ale planului se numără cererea ca Hamas să predea toate armele și să elibereze 48 de ostatici — vii sau morți — într-un termen de 72 de ore de la semnarea acordului.
O parte a liderilor Hamas consideră propunerea ca fiind, de fapt, o „pauză de 72 de ore”, și nu o înțelegere reală, în lipsa unor garanții de retragere israeliană. În comunicatul de vineri, gruparea a cerut „discuții suplimentare asupra detaliilor”, inclusiv asupra procesului de eliberare a ostaticilor.
Donald Trump a reacționat prompt, susținând pe rețelele sociale că Hamas „este pregătit pentru o PACE durabilă” și cerând Israelului „oprirea imediată a bombardamentelor asupra Gazei” pentru a permite desfășurarea în siguranță a unui eventual transfer al ostaticilor.
Totuși, liderii militari ai Hamas mențin poziția că nu vor accepta eliberarea ostaticilor fără un calendar clar al retragerii israeliene. Această condiție a fost inclusă în comunicatul oficial, sub forma unei formule ambigue: „eliberarea se va face în funcție de condițiile din teren.”
Reacții din Israel: prudență și scepticism
Premierul Benjamin Netanyahu a transmis o reacție rezervată, anunțând că Israelul este dispus să colaboreze cu SUA pentru finalizarea unui acord, dar numai în termenii agreați de Tel Aviv și de Washington.
Armata israeliană nu a anunțat o oprire a operațiunilor, dar a transmis că se va concentra pe „pregătirea pentru eliberarea ostaticilor”, semnalând o eventuală schimbare spre o postură defensivă.
Într-un comentariu pe platforma X, senatorul american Lindsey Graham a catalogat reacția Hamas drept „previzibilă și problematică”: „Un clasic <<da, dar>>. Nu vor să se dezarmeze, cer control asupra Gazei și condiționează eliberarea ostaticilor. Este, în esență, o respingere a propunerii lui Trump.”
O grupare slăbită, dar nu înfrântă
În teren, Hamas continuă să opună rezistență, în ciuda pierderilor grele. Majoritatea liderilor militari de rang înalt au fost eliminați, iar trupele actuale sunt formate, în bună parte, din recruți fără experiență. Israelul a preluat controlul asupra unor părți vaste din Gaza City, iar o mare parte din populația civilă a fost evacuată.
Pentru a menține rezistența, Hamas a descentralizat comanda, permițând micilor unități să acționeze autonom. Acestea folosesc tactici de gherilă: grenade propulsate, lunetiști, dispozitive explozive artizanale. Surrender-ul este rar și are loc, de regulă, doar când combatanții sunt complet încercuiți.
„Aceasta este prima dată, de la începutul războiului, când Hamas pare să realizeze că este pe cale de a fi anihilată”, a declarat Amir Avivi, fost oficial în conducerea armatei israeliene.
Riscuri de fragmentare și haos regional
Diplomații implicați în negocieri avertizează că acceptarea planului de către liderii Hamas ar putea duce la defecțiuni în interiorul grupării. Unii combatanți au amenințat deja că se vor alătura altor formațiuni radicale, precum Jihadul Islamic Palestinian sau Frontul pentru Eliberarea Palestinei.
Coordonarea între aceste grupuri este însă slabă, iar un acord încheiat exclusiv cu Hamas riscă să nu fie suficient pentru încetarea completă a violențelor.
Statele mediatore, inclusiv Qatar, Egipt și Turcia, le-au transmis liderilor Hamas că această ofertă ar putea fi „ultima șansă” de a pune capăt războiului și că sprijinul lor politic și diplomatic nu va continua în cazul refuzului.
Într-un mesaj public, Trump a declarat: „Negocierile sunt în curs. Nu este vorba doar despre Gaza, ci despre pacea mult-așteptată în Orientul Mijlociu.”