Cum ar putea afecta un conflict extins în Orientul Mijlociu economia globală. Trei scenarii posibile
0Tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea declanșa un nou șoc energetic, comparabil cu crizele petroliere din anii 1970, cu efecte semnificative asupra economiei mondiale, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.
În cel mai sever scenariu evaluat de analiști, prețul petrolului ar putea crește cu până la 80%, de la aproximativ 60 de dolari la 108 dolari pe baril. O astfel de evoluție ar putea încetini creșterea economică globală, ar accelera inflația și ar determina băncile centrale să adopte din nou politici monetare mai restrictive.
Un furnizor energetic esențial
În pofida extinderii energiei regenerabile și a creșterii producției de șisturi bituminoase în Statele Unite, Orientul Mijlociu rămâne un actor central pe piețele energetice. Regiunea produce aproximativ o treime din petrolul mondial și o cincime din gazele naturale, acoperind circa 15% din necesarul energetic global.
De asemenea, mai multe dintre cele mai mari fonduri suverane din lume aparțin statelor din regiune, inclusiv Kuweitului, Qatarului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite. Investițiile acestora sunt distribuite la nivel global, de la companii tehnologice americane la infrastructură și active financiare în Europa, Africa și Asia.
Importanța strategică a regiunii este amplificată de rutele maritime esențiale pentru comerțul global. Strâmtoarea Hormuz asigură tranzitul a aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol, iar Marea Roșie și Canalul Suez reprezintă coridoare majore pentru schimburile comerciale dintre Asia și Europa.
Trei scenarii posibile
Bloomberg a analizat trei scenarii privind impactul potențial al escaladării conflictelor asupra piețelor energetice.
1. Impact limitat
În multe cazuri, tensiunile geopolitice nu au un efect semnificativ asupra prețului petrolului, în special atunci când nu afectează direct marile zone de producție din Iran, Irak sau statele din Golful Persic. În această categorie sunt incluse conflicte locale sau instabilitate politică în țări care nu sunt producători majori de petrol.
2. Creșteri temporare ale prețului
Acesta este scenariul considerat cel mai probabil. Evenimente precum o escaladare limitată între Iran și Israel, schimbări politice majore la Teheran sau atacuri punctuale asupra infrastructurii energetice ar putea provoca scumpiri pe termen scurt. Totuși, dacă instalațiile afectate ar putea fi repuse rapid în funcțiune, impactul asupra pieței ar rămâne limitat în timp.
3. Creșteri majore și de durată
Cel mai sever, dar și cel mai puțin probabil scenariu implică perturbări ample și prelungite ale aprovizionării. Printre riscurile identificate se numără atacuri directe asupra infrastructurii petroliere iraniene sau irakiene, precum și o eventuală blocare a Strâmtorii Hormuz.
Iranul a amenințat în repetate rânduri că ar putea închide această rută maritimă strategică. O astfel de măsură ar afecta aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol, ceea ce ar putea împinge prețurile către niveluri de peste 100 de dolari pe baril.
Relația dintre ofertă și preț
Pe baza datelor istorice, Bloomberg estimează că o reducere cu 1% a ofertei globale de petrol poate duce la o creștere a prețurilor între 2% și 6%, cu o medie de aproximativ 4%. Având în vedere că Iranul produce circa 3% din petrolul mondial, perturbările semnificative în această țară ar putea avea un impact considerabil asupra pieței.
De la atacul Hamas asupra Israelului din 2023, evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și dinamica pieței petrolului nu au fost întotdeauna corelate direct. Totuși, costurile economice au fost resimțite puternic la nivel local.
În Gaza, conflictul a provocat distrugeri pe scară largă, iar economia s-a contractat semnificativ, potrivit estimărilor internaționale. Economia Israelului a înregistrat, de asemenea, o scădere a producției față de nivelurile anterioare războiului, în timp ce Egiptul a suferit pierderi importante din cauza reducerii traficului prin Canalul Suez.
În prezent, Bloomberg apreciază că piețele energetice rămân relativ protejate de turbulențele geopolitice din regiune. Cu toate acestea, în eventualitatea materializării celui mai grav scenariu, această separare ar putea dispărea, iar economia globală s-ar putea confrunta cu un nou șoc energetic, similar celor din anii 1970.