Cum a ajuns avionul dictatorului libian Muammar Gaddafi rezident pe termen nedefinit într-un aerodrom în Franţa

În 2011, autorităţile din Libia s-au trezit în faţa unei probleme după ce revoluţionarii au pus mâna pe avionul de lux al dictatorului Muammar Gaddafi, un Airbus A340-200: ce să facă cu el? În exterior arăta ca orice aeronavă de linie a operatorului Afriqiyah Airways, dar înterior era un palat aerian, scrie CNN.

O opţiune era să fie transformat într-un avion de pasageri. Dar mai întâi trebuia să treacă printr-o revizie extinsă, motiv pentru care a fost transportat în Franţa la aerodromul EAS Industries, un subcontractor al Forţeor Aeriene franceze cu sediul la Perpignan (sud). Deşi fusese atins de gloanţe în schimbul de focuri de la aeroportul din Tripoli, în 2011, avionul era încă bun de zbor.

În Franţa a fost reparat şi revopsit - inscripţia viu colorată „9999”, comemorarea declaraţiei rezoluţiei care a stabilit Uniunea Africană pe 9 septembrie 1999, a fost înlocuită cu steagul Libiei.

În 2013, avionul era pregătit de zbor - dar a fost reţinut pentru uzul guvernului libian. A avut o viaţă scurtă, întrucât în martie 2014, pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din Libia, avionul înmatriculat 5A-ONE s-a întors la Perpignan. De data aceasta însă, sosirea sa în Franţa a marcat începutul unor complicaţii judiciare care au păstrat la sol avionul lui Gaddafi până azi.

Avionul a fost urmărit de procese şi controverse de la bun început.

În 1996, avionul i-a fost livrat prinţului Jefri Bolkiah, fratele sultanului din Brunei. Prinţul ar fi investit 250 de milioane de dolari americani pentru personalizarea acestei aeronave pe care a fost nevoit să o vândă nici patru ani mai târziu când a intrat într-o dispută judiciară cu familia sa legat de folosirea unor fonduri publice.

Apoi avionul a fost cumpărat de prinţul Al-Waleed bin Talal, un om de afaceri miliardar şi membru al familiei regale saudite, căruia îi plac avioanele de lux masive. Dar curând avionul ajungea din nou pe piaţă de data asta fiind achiziţionat de liderul libian care îl cumpăra în 2006 pentru 120 de milioane de dolari.

Vânzarea a dus la un proces - femeia de afaceri iordaniană Daad Sharab l-a dat în judecată pe prinţul Al-Waleed în Marea Britanie susţinând că acesta i-ar fi datorat bani pentru încheierea tranzacţiei. În 2013, o instanţă din Londra i-a dat câştig de cauză hotărând că prinţul trebuie să-i achite 10 milioane de dolari plus dobândă.

Dar bătăliile judiciare care au implicat aeronava nu s-au oprit aici.

În acelaşi an în care Gaddafi a făcut achiziţia aeronavei, guvernul libian a semnat un acord cu Grupul Al Kharafi, o companie cu sediul în Kuweit pentru dezvoltarea unei complex pe litoral la Tajura, lângă Tripoli. Dar părţile nu s-au mai înţeles ulterior iar în 2010 proiectul a fost anulat de partea libiană.

Grupul din Kuweit a răspuns dând în judecată Libia la curtea de arbitraj internaţional din Cairo acesta a decis în 2013 ca firma să primească despăgubiri în valoare de 930 de milioane de dolari în funcţie de estimări ale unor profituri de pe urma proiectului dacă acesta ar fi fost dus mai departe

.

Este doar primul act dintr-o dispută legală complexă desfăşurată în mai multe jurisdicţii şi care continuă şi azi. Avionul prezidenţial al luI Gaddafi a fost şi el prins la mijloc.

Compania din Kuweit a intentat proces statului libian şi în Franţa, astfel că atunci când avionul  A340 a sosit în Perpignan au încercat să obţină sechestrarea lui.

Totuşi în 2015, o instanţă franceză a decis că aeronava - cu o valoare de piaţă de circa 60 de milioane de dolari - aparţine unui stat suveran şi are imunitate în faţa unor asemenea solicitări.

Reclamanţii au făcut apel şi în timp ce cazul era pe rol, fostul avion prezidenţial tot aduna tot felul de datorii.

Până în 2016, onorariile de mentenanţă, reparaţii şi revizii ajunseseră la aproape 3 milioane de lire sterline implicând Forţele Aeriene Franceze ca parte în procesul judiciar. Iar între timp această sumă a crescut şi mai mult, în contextul în care valoarea de piaţă a unul avion consumator masiv de combustibil cu patru motoare şi vechi de 25 de ani a scăzut foarte mult.

În ciuda acestor lucruri, există dovezi că avionul este întreţinut în continuare,.La sfârşitul anului 2020, observatorii locali au văzut că motoarele avionului sunt pornite, o procedură uzuală în cazul unei aeronave depozitate dar încă capabilă de zbor.

Nu se poate spune însă care va fi viitorul avionului lui Gaddafi. Coincidenţă sau nu, nu este singurul rezident de cursă lungă la aerodromul din Perpignan. Alte două avioane prezidenţiale africane, ambele Boeing 727, aparţinând Beninului, respectiv Mauritaniei, sunt de asemenea staţionate aici pe termen lung.