Ce arsenal nuclear are China în raport cu SUA și Rusia

Rusia, Statele Unite și China posedă cele mai mari arsenale nucleare din lume, relatează Newsweek.

Împreună, SUA și Rusia dețin aproape 90% din armele nucleare ale lumii. China îl dezvoltă însă pe al său în ritm rapid, în conformitate cu obiectivul președintelui Xi Jinping de a rivaliza cu SUA în calitate de putere militară până la jumătatea secolului.

Rusia

Rusia se mândrește cu cel mai mare număr de focoase nucleare, estimat la 5.580, dintre care 1.200 marcate pentru retragere și 2.670 în rezervă.

Se crede că aproape niciunul dintre focoasele Rusiei nu se află pe sisteme nestrategice cu rază scurtă de acțiune, în vreme ce 1.710 sunt dislocate strategic în urma tensiunilor cu NATO legate de invazia Ucrainei. Moscova și-a suspendat participarea la Noul tratat START, care limita desfășurarea armelor nucleare

Luna trecută, președintele Vladimir Putin a ordonat exerciții nucleare tactice ca răspuns la ceea ce Ministerul rus al Apărării a descris drept „declarații și amenințări provocatoare” din partea oficialilor occidentali.

Statele Unite

Se estimează că SUA au 5.044 de focoase nucleare, dintre care 1.336 au fost retrase și așteaptă dezmembrarea.

Dintre focoasele rămase, 1.938 sunt ținute în rezervă, iar aproximativ 100 sunt dislocate în calitate de focoase nestrategice la instalații militare cu sisteme de lansare cu rază scurtă de acțiune. Alte 1.670 sunt desfășurate pe rachete intercontinentale sau în baze care găzduiesc bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune precum B-52 Stratofortress.

În 2019, SUA s-au retras din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară, invocând încălcările rusești, ceea ce a determinat și Kremlinul să abandoneze acordul. Cele două țări au semnat tratatul în 1987 pentru a limita raza de acțiune a rachetelor cu capacitate nucleară lansate de la sol.

China

China și-a dublat stocul din 2020, potrivit estimărilor Departamentului de Apărare al SUA .

În ritmul actual, Beijingul își va crește numărul actual de focoase, aproximativ 500, la 700 până în 2027 și va depăși 1.000 până în 2030, a prognozat Pentagonul.

Într-un raport publicat luni, Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) a scris că China ar putea să fi pus, pentru prima dată, unele dintre armele sale nucleare în alertă operațională maximă. Raportul a estimat că există 24 de focoase dislocate în prezent.

China a construit, de asemenea, sute de silozuri de rachete pentru a-și spori capacitatea de contraatac nuclear rapid. În ciuda acestei acumulări, China are o politică de No First Use (NFU) adică abținerea de la utilizarea armelor nucleare cu excepția situației de a răspunde la un atac, pledând pentru discuții privind reducerea arsenalelor și angajamente NFU între marile puteri nucleare.

Întrebat luni despre estimările SIPRI, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Lin Jian a criticat politicile nucleare ale SUA.

„Dacă sunteți cu adevărat interesați de problemele legate de securitatea strategică, aș recomanda, de asemenea, să vă îndreptați atenția asupra investițiilor mari ale SUA în modernizarea triadei sale nucleare și a creșterii partajării nucleare și a descurajării extinse”, a spus el.