Bloomberg: Rusia și America, acuzate că au făcut ca naționalismul să devină înfricoșător. „Succesul lui Simion a provocat o reacție negativă”
0Naționalismul agresiv și haosul promovat de Vladimir Putin, Donald Trump și JD Vance au făcut ca populismul de extremă dreapta să fie din nou înfricoșător, influențând votul prezidențial din România, potrivit unui editorial publicat în Bloomberg.
„Mulțumiri se cuvin lui Vladimir Putin, Donald Trump și, în special, lui JD Vance”, scrie editorialistul Marc Champion într-un articol de opinie din Bloomberg, care adaugă că populismul de extremă dreapta, promovat de cei trei, a influențat mai multe alegeri recente, inclusiv votul prezidențial din România de duminică, 18 mai.
„Mai întâi a fost Canada, unde războaiele comerciale ale lui Trump și discuțiile despre transformarea țării în statul american cu numărul 51 au contribuit la ștergerea unui avans important în sondajele de opinie pentru Partidul Conservator, care seamănă cu MAGA. Apoi, duminică, primarul Bucureștiului și pasionatul de matematică Nicușor Dan a obținut o victorie la fel de dramatică, revenind din urmă, pentru a câștiga președinția României”, spune Marc Champion.
Cum sunt descrise alegerile prezidențiale din România
Editorialistul Bloomberg susține că Nicușor Dan a candidat împotriva lui George Simion, „un naționalist care își pusese și el culorile pe catargul lui Trump”.
Acesta atrage atenția asupra controverselor stârnite de JD Vance în România, la începutul acestui an, când a folosit anularea votului prezidențial din primul tur, din noiembrie 2024, pentru a acuza Europa de abandonarea democrației. Vance a respins temeiul acestei decizii judecătorești - constatările serviciilor de informații ale unei campanii masive TikTok organizate și plătite de Rusia - ca fiind „fragile”.
„În cazul României, cea mai mare schimbare care a determinat rezultatul de duminică a fost actul de război hibrid al lui Putin. Candidatului Rusiei i-a fost interzis să mai candideze. Dar când Simion a câștigat primul tur din această lună într-un mod și mai convingător, succesul său a provocat o reacție negativă. Prezența la vot a crescut vertiginos în turul doi. Mulțimile de la București, care îl proclamau pe Dan la victoria sa cu 54% la 46%, au scandat: «Rusia, nu uita, România nu-i a ta!»”, a susținut Marc Champion.
Editorialistul mai adaugă: „De fapt, votul s-ar putea să fi fost influențat de creșterea uriașă a participării alegătorilor din Republica Moldova vecină, unde peste 1 milion de oameni au dublă cetățenie. Simion și partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor, au strigat în dezacord, dar până acum fără a oferi dovezi. Este suficientă explicația că aceștia se angajau să reunifice Moldova cu România și să oprească ajutorul militar acordat Ucrainei. Ambele propuneri reprezintă amenințări existențiale pentru micul stat ex-sovietic, una dinspre vest și cealaltă dinspre est. Acestea sunt evadări superficiale pentru elitele politice care par să nu fi înțeles încă amploarea furiei resimțite de alegătorii care își doresc o schimbare autentică”.
Ce riscuri trebuie să-și asume liderii europeni
El mai consideră că „agresivitatea stângace a lui Trump și a lui Putin subminează, deocamdată, credibilitatea acoliților lor populiști din democrațiile occidentale”.
Marc Champion afirmă că liderii care recunosc pagubele vaste pe care le poate provoca haosul populist vor trebui să fie mai îndrăzneți, iar după caz să își asume riscuri.
„Noul președinte al României, ca să numim doar un exemplu, ar trebui să își folosească puterile semnificative, chiar dacă limitate, pentru a lansa un atac de mare amploare împotriva corupției, forțându-l să intre într-un război deschis cu partidele tradiționale care nu numai că conduc guvernul și legislativul, dar l-au ajutat și să câștige turul doi. Acest lucru va necesita niveluri de curaj politic care nu au fost încă demonstrate. Dar probabil că este, în acest moment, și o alegere binară. Dacă politicienii centriști nu pot face față furiei pe care o simt atât de mulți alegători față de eșecul unei ere de creare de bogăție și schimbare culturală fără precedent, atunci este doar o chestiune de timp până când acei lideri vor fi victime ale acțiunilor publice”, concluzionează editorialistul.