Un fost instructor militar britanic explică lecția cea mai dificilă pentru soldații ucraineni: când să înceteze focul și să economisească muniția

Unul dintre cele mai complicate aspecte ale instruirii militarilor ucraineni a fost disciplina de foc — acea capacitate de a se opri, de a selecta ținta și de a conserva muniția, în loc să tragă continuu asupra forțelor ruse. Despre această provocare vorbește pentru Business Insider maiorul Maguire, ofițer britanic implicat în programul de instruire condus de Regatul Unit.

Potrivit lui, militarii aflați la antrenamente manifestau o „tendință masivă” de a descărca tot ce aveau în arme imediat ce observau inamicul. „Dacă vezi un rus, tragi până când nu mai reprezintă o amenințare — asta era logica lor”, spune el. Ministerul ucrainean al Apărării nu a comentat afirmațiile.

În câteva minute, pe poligon puteau fi consumate mii de cartușe — un ritm complet nesustenabil, subliniază maiorul. Tocmai aici au intervenit instructorii: identificarea exactă a țintelor, comunicarea rapidă și reacția proporțională au devenit obiectivele centrale ale pregătirii. „A fost cel mai greu lucru de predat”, admite Maguire.

Instructorii britanici spun că antrenamentele nu au eliminat această impulsivitate, ci au încercat să o canalizeze. Iar când ucrainenii trebuiau să răspundă ofensiv, „erau mult mai agresivi decât orice armată occidentală”, afirmă maiorul.

Programul britanic Operation Interflex a instruit până acum peste 56.000 de militari ucraineni, cu sprijinul a 13 state partenere, între care Canada, Australia și Danemarca. Pregătirea îi vizează atât pe recruții noi, cât și pe combatanții cu experiență în luptele cu Rusia. Maguire a condus anul trecut un grup de instruire pentru militarii deja încercați în luptă și a contribuit cu analize privind tacticile din teren — informații folosite de statele occidentale pentru propriile armate.

Muniția, o resursă limitată

Colonelul Boardman, comandantul programului Interflex, explica anterior pentru Business Insider că obiectivul este ca militarii ucraineni „să facă fiecare glonț să conteze”. Spre deosebire de Rusia, care dispune de rezerve considerabile, Ucraina trebuie să gestioneze atent fiecare livrare de muniție și să compenseze întârzierile cauzate de dezbaterile politice din Occident și de propriile limitări industriale.

Aceste constrângeri fac ca lupta Ucrainei să arate complet diferit față de operațiunile purtate de armatele occidentale în ultimele decenii, dominate de avantaj tehnologic și logistic. „Ucrainenii sunt mult mai agresivi decât trupele occidentale”, notează maiorul, explicând că mulți dintre ei vin direct dintr-un război intens, unde resursele sunt puține, dar nevoia de reacție rapidă este enormă.

Occidentul observă atent aceste diferențe. Situațiile cu evacuări întârziate ale răniților, lipsa sprijinului aerian constant sau necesitatea improvizației tactice sunt elemente pe care armatele NATO le studiază, tocmai pentru că s-ar putea confrunta cu ele în viitor.

Ce învață Occidentul de la Ucraina

Maiorul Maguire spune că armata britanică a integrat deja o parte dintre lecțiile venite de pe frontul ucrainean — de la utilizarea dronelor la ritmul avansării trupelor sau modul de construire și folosire a tranșeelor.

Un aspect remarcabil, susține el, este disponibilitatea militarilor ucraineni de a-și asuma riscuri tactice. „Au o imaginație tactică mult mai dezvoltată. Sunt mai puțin constrânși de reguli și proceduri. Uneori, soluțiile lor sunt pur și simplu ingenioase.” Într-un caz, povestește Maguire, un grup de ofițeri ucraineni a conceput un plan de ambuscadă atât de bine adaptat terenului, încât instructorii britanici au recunoscut că nu s-au gândit la acea abordare.

Conducerea Operation Interflex admite că unii dintre cursanți au mai multă experiență reală de luptă decât instructorii lor occidentali. „Uneori era intimidant”, spune Maguire. „În anumite privințe, erau pur și simplu mai buni.”

Totuși, acest lucru nu a împiedicat cooperarea. Mesajul transmis fiecărei noi grupe era simplu: „Nu suntem aici să vă impunem doctrina noastră, ci să vă arătăm alte modalități de a acționa.”