„Ce-o fi, o fi”. Viața sub teroarea alertelor nocturne în Tulcea. Românii de la granița cu Ucraina, într-un reportaj New York Times

Prezența constantă a dronelor de la invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, a schimbat natura războiului în întreaga lume. Acum, aceste arme ieftine pătrund frecvent în spațiul aerian al NATO, punând în alertă alianța militară și comunitățile aflate la graniță, inclusiv în România, arată un reportaj New York Times.

Ca răspuns la aceste incursiuni repetate, NATO și Uniunea Europeană pregătesc planuri pentru un „zid de drone” coordonat de-a lungul flancului estic al continentului. Însă evoluția rapidă a tehnologiei dronelor a prins alianța nepregătită, obligând-o să își modernizeze în grabă apărarea aeriană și să rămână într-o stare permanentă de alertă.

„NATO s-a concentrat tradițional pe apărarea convențională, însă acum acest lucru se întâmplă în timp de pace”, a declarat generalul de brigadă Chris Gent, adjunctul șefului de stat major al Comandamentului Forțelor Terestre Aliate ale NATO.

„Suntem vecini cu războiul”

Datele Ministerului român al Apărării arată că numărul alertelor privind posibile încălcări ale spațiului aerian este în creștere. Cea mai recentă alertă a avut loc pe 2 mai, când avioane de luptă F-16 ale României au fost ridicate de la sol în timpul nopții pentru a se asigura că 20 de drone rusești care se apropiau nu ajung în zona Tulcea.

Deși o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, flota rusească părea să aibă ca destinație un oraș-port ucrainean de pe celălalt mal al Dunării, unde s-au auzit numeroase explozii.

„Suntem vecini cu războiul”, a declarat într-un interviu primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie.

În Tulcea, un oraș cu aproximativ 70.000 de locuitori permanenți, oamenii au ajuns să fie iritați de alertele primite pe telefoanele mobile, de regulă în toiul nopții, prin care sunt avertizați despre aeronave care se apropie sau despre posibile resturi de drone căzute.

Copiii nu mai reușesc adesea să adoarmă la loc, iar fiecare alertă determină măcar câțiva locuitori panicați să sune la centrul pentru situații de urgență al orașului, a spus purtătorul de cuvânt Daniel Năstase pentru The New York Times.

Turismul în Tulcea a scăzut cu 40% între 2023 și 2025, a spus Ilie, care pune declinul pe seama amenințării permanente.

El a încercat să îi liniștească pe localnici spunându-le că NATO este acolo pentru a-i proteja. „Noi suntem NATO. Auziți avionul, F-16-le, la două minute sau chiar un minut după alarmă? Asta e pentru noi”, le-a spus el.

Test pentru NATO

În septembrie, NATO a creat o misiune pentru apărarea teritoriului alianței de la Finlanda până la Turcia, după ce aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei în aceeași lună. Deși dronele au fost doborâte, incursiunea a fost văzută ca un test al capacității de apărare și al voinței politice a NATO de a răspunde Rusiei.

De la înființarea acestei misiuni, aeronave rusești au fost interceptate de cel puțin 300 de ori, a declarat colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al NATO. Printre acestea s-au numărat și avioane de luptă escortate în afara spațiului alianței. Separat, fiecare stat NATO continuă să răspundă individual dronelor și aeronavelor care se apropie, în baza propriei autorități suverane.

Niciuna dintre cele 300 de interceptări nu a implicat avioane militare americane, a precizat O’Donnell, care a descris situația drept „un nou exemplu al Europei care își asigură singură securitatea”.

Multe dintre dronele rusești care au ajuns la granițele NATO sunt mici, greu de detectat sau zboară în număr atât de mare încât devin dificil de oprit. Tehnologia lor evoluează atât de rapid încât noile sisteme de apărare trebuie testate într-un ritm accelerat înainte să devină depășite.

La testul NATO de luna trecută, desfășurat la Capu Midia, un poligon de instrucție de lângă Constanța, cinci dintre cele nouă sisteme antidronă și-au atins ținta. Un al șaselea, drona-interceptor Merops, produs în Statele Unite și cu cost redus, a fost considerat „neutru”, deoarece a identificat ținta, dar nu a lovit-o.

„De aceea facem aceste teste”, a spus ministrul român al Apărării, Radu Miruță. „După aceste exerciții vom înțelege mai bine ce poate fi îmbunătățit.”

Exercițiul de la Capu Midia

Armata americană a început încă din toamna trecută să instruiască militari români și polonezi pentru utilizarea sistemului Merops, care, potrivit oficialilor americani din domeniul apărării, a interceptat aproximativ 90% dintre dronele rusești din Ucraina. Polonia și Lituania au cumpărat un număr nespecificat de sisteme, iar România se pregătește să le introducă oficial în dotarea armatei.

În cadrul exercițiului de la Capu Midia au fost testate și elicoptere de atac, sisteme electronice de bruiaj, artilerie și rachete lansate de pe umăr. Miruță a spus că scopul exercițiului a fost „să împingă la limită” capacitățile armamentului.

Totuși, a avertizat el, „nu veți vedea un zid de drone care să ofere protecție completă, în orice moment”.

„Când vedeți drone venind deasupra Mării Negre, în anumite situații nu putem garanta că nu vor trece granița”, a spus ministrul într-un scurt interviu ulterior. „De aceea luăm măsuri preventive.”

„Eu stau în pat și îmi spun: «ce-o fi, o fi»”

În unele localități apropiate de granița cu Ucraina, Guvernul României a construit noi adăposturi antiaeriene pentru a proteja populația de atacuri sau de resturile dronelor interceptate. Două astfel de adăposturi, construite în 2023 în Plauru, un sat aflat chiar vizavi de orașul-port ucrainean Ismail, par să fi fost folosite foarte puțin.

„Dacă mă duc acolo și drona cade chiar peste adăpost, care mai e diferența?”, a spus Maria Nedelcu, o femeie energică de 66 de ani, care purta ochelari cu lentile roz, asortați cu căciula ei tricotată.

Arătând spre unul dintre adăposturi, aflat într-un câmp plin de buruieni, la doar câțiva pași de ușa casei sale, femeia a spus că alertele vin de obicei după miezul nopții. „Și e foarte frig. Eu stau în pat și îmi spun: «ce-o fi, o fi».”

Niciunul dintre cele 10 adăposturi publice antiaeriene din centrul municipiului Tulcea nu este considerat funcțional. Construite în perioada Războiului Rece, în subsolurile blocurilor, acestea nu au ventilație, lumină sau toalete și sunt pline de pânze de păianjen, mucegai și gunoaie lăsate în urmă de oamenii străzii.

Ilie a spus că municipalitatea așteaptă fonduri de la Guvern pentru modernizarea adăposturilor. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat însă că problema nu ține de bugetul ministerului său.

Tănase Dascălu, în vârstă de 66 de ani, își ține undițele, sacoșele, vinul și borcanele cu murături și dulceață de casă în adăpostul blocului. Nu l-a folosit niciodată pentru protecție. „Nu a fost nevoie”, a spus el.

Bărbatul deschisese adăpostul încuiat pentru Raluca Elena Doroș, inspector de protecție civilă al orașului, care încearcă să obțină modernizarea buncărelor publice. Mai târziu, Doroș, în vârstă de 47 de ani, s-a declarat îngrijorată de indiferența cu care mulți localnici privesc amenințarea de peste Dunăre.

„Nu toată lumea se sperie”, a spus ea. „Ne-am obișnuit cu asta. Iar acesta este lucrul cel mai grav.”