Liderii UE au venit cu mâinile goale la Kiev, din cauza Ungariei

Liderii europeni au sosit la Kiev , marți, 24 februarie, pentru a marca patru ani de la lansarea invaziei la scară largă de către Rusia, în contextul în care țara găzduiește o serie de întâlniri la nivel înalt menite să consolideze sprijinul occidental.

Vizitele coincid cu reuniunile Coaliției de Voință și cu summitul Ucraina-Nordic-Baltic, reunind parteneri europeni cheie care au susțint Kievul pe timpul războiului ce intră în al cincilea an.

Printre cei sosiți s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Croației, Norvegiei și Suediei.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina , neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea”, a declarat von der Leyen .

Ministrul de externe Andrii Sibiha a întâmpinat delegațiile la gara din Kiev, mulțumindu-le pentru „sprijinul lor neclintit pentru Ucraina și valorile și principiile noastre europene comune”.

Liderii europeni au ajuns la Kiev, dar mesajul lor riscă să fie lipsit de anunțuri concrete.

La patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană intenționa să marcheze momentul prin adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei și prin deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Kievului. Aceste planuri au fost însă blocate de Ungaria.

Veto-ul Budapestei

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a anunțat că Budapesta va bloca noul pachet de sancțiuni din cauza unei dispute energetice cu Ucraina, amplificând un conflict politic care mocnește de mai mult timp între cele două țări.

De asemenea, oficialul ungar a amenințat că va utiliza dreptul de veto pentru a opri împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie, menit să finanțeze apărarea Ucrainei în fața forțelor ruse.

Premierul ungar Viktor Orbán „demonizează Ucraina pentru câștig politic intern”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha. Acesta a cerut Budapestei „să înceteze să atragă Ucraina în politica internă a Ungariei”. Ungaria urmează să organizeze alegeri generale în aprilie, iar partidul de guvernământ Fidesz este în scădere în sondaje.

La Bruxelles, unde miniștrii de externe ai UE s-au reunit pentru a aproba sancțiunile, reacțiile au fost dure. Ministrul pentru afaceri europene al Suediei, Jessica Rosencrantz, a descris poziția Budapestei drept „un nou minim”. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, s-a declarat „uimit”, iar omologul său polonez, Radosław Sikorski, a spus că se aștepta la „un sentiment mult mai mare de solidaritate”, scrie politico.eu.

Disputa privind conducta Drujba

În centrul conflictului se află conducta Drujba, o rețea de aproximativ 4.000 de kilometri care transportă petrol din estul Rusiei către Europa Centrală, alimentând în special Ungaria și Slovacia. Ambele țări beneficiază de derogări de la sancțiunile UE privind importurile de petrol rusesc rafinat.

Conducta este nefuncțională din 27 ianuarie, după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un atac rusesc a provocat avarii. Budapesta și Bratislava contestă această explicație și acuză Kievul că ar menține în mod deliberat oprirea tranzitului.

Szijjártó a afirmat că nu există motive tehnice care să împiedice reluarea fluxului și a susținut că Ucraina încearcă să creeze o criză energetică în Ungaria înaintea alegerilor. „Nu vom ceda șantajului”, a spus el.

Kievul și aliații săi au cerut în repetate rânduri statelor europene să reducă dependența de petrolul rusesc, argumentând că veniturile energetice alimentează efortul de război al Moscovei. Majoritatea statelor membre au făcut acest pas, însă Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin Drujba.

Potrivit Centrului pentru Studiul Democrației, un institut european de politici publice, petrolul rusesc a reprezentat 92% din importurile energetice ale Ungariei anul trecut. Orbán a susținut frecvent că țara sa nu are alternative viabile.

Alternative respinse și unitate pusă la încercare

Săptămâna trecută, Budapesta a cerut Croației să faciliteze livrări maritime de petrol rusesc prin conducta Adria. Zagreb a refuzat să transporte țiței rusesc, ministrul croat al energiei, Ante Šušnjar, afirmând că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie la finanțarea războiului.

Într-o scrisoare adresată lui António Costa, Orbán a sugerat că disputa privind Drujba îl determină să își reconsidere sprijinul pentru împrumutul destinat Ucrainei. Ungaria poate bloca pachetul financiar deoarece una dintre componentele legislative necesită unanimitatea statelor membre.

Ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a declarat că este „foarte dezamăgit și frustrat”, avertizând că situația pune sub semnul întrebării nu doar sprijinul pentru Ucraina, ci și unitatea Uniunii Europene.