Liberalii şi laburiştii olandezi, de acord să formeze o coaliţie guvernamentală pro-austeritate şi anti-imigranţi români şi bulgari

Liberalii din VVD şi laburiştii din PvdA, care s-au clasat pe primele două locuri la alegerile parlamentare din Olanda, au finalizat surprinzător de repede negocierile pentru formarea coaliţiei guvernamentale. Printre principalele puncte-cheie ale acordului de coaliţie se numără şi înăsprirea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor.

Partidul premierului Mark Rutter şi al liderului laburist Diederik Samsom au convenit asupra unui acord de coaliţie în mai puţin de două luni de la scrutin, în condiţiile în care negocierile pentru guvernul minoritar în urma alegerilor din 2010 au durat 127 de zile, recordul de după cel de-al Doilea Război Mondial fiind deţinut de tratativele din 1977, care s-au întins pe 208 zile.

În urma negocierilor, liberalul Mark Rutte îşi menţine funcţia de şef al Executivului olandez, în timp ce laburistul Jeroen Dijsselbloem îl va înlocui pe creştin-democratul Jan Kees de Jager (CDA) la şefia Ministerului Finanţelor.

De Jager a fost înlocuit pe fondul nemulţumirii profunde a cetăţenilor olandezi, care îl consideră unul dintre promotorii măsurilor de austeritate pe întreaga zonă euro, alături de premierul Rutte. De altfel, direcţia conturată de şeful Executivului şi De Jager a fost una dintre principalele cauze ale pierderii înregistrate de creştin-democraţii din CDA la alegerile parlamentare din 12 septembrie.

Liberalul Rutte şi liderul laburist Diederik Samsom au reuşit să încheie negocierile mai repede decât se aşteptau atât olandezii, cât şi mai-marii UE, care mizau pe un blocaj politic asemănător celui din 2010, informează „The Guardian”.

Consens pentru înăsprirea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor

Printre punctele comune convenite de cei doi lideri de partid se numără şi menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari până în 2014, informează DutchNews. Acordul de coaliţie, al cărui conţinut nu a fost dezvăluit oficial, dar din care au fost publicate numeroase aspecte în presă, urmează să fie prezentat grupurilor parlamentare ale celor două partide.

La capitolul imigraţie şi integrare, acordul prevede, între altele:

- ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari în 2014

- necesitatea de a locui şapte ani în Olanda (comparativ cu cinci anterior) pentru a putea vota la alegerile locale

- excluderea imigranţilor de la beneficiile sociale în primii şapte ani de reşedinţă 

- obligaţia de a locui timp de şapte ani (faţă de cinci anterior) în Olanda pentru a putea primi cetăţenie

Programul de austeritate, o lovitură puternică dată bogaţilor

În ceea ce priveşte economia ţării la rându-i lovită de recesiune, Rutte şi Samsom au căzut de acord să reducă cheltuielile bugetare cu 16 miliarde de euro pe parcursul următorilor patru ani, cu scopul de a elimina deficitul bugetar până în 2017. „Este un program de austeritate echilibrat, care va ajuta Olanda iasă din criză fiind mai puternică”, a declarat Rutte după ce a bătut palma cu Samsom.

Cele mai mari tăieri bugetare vor avea loc în sistemul de sănătate (cinci miliarde de euro), acesta fiind urmat de cel al securităţii sociale (trei miliarde de euro), informează cotidianul „NRC Handelsblad”.

Persoanele cu venituri mari vor fi cele care vor resimţi cel mai puternic efectele programului de austeritate stabilit de cei doi lideri, pentru că vor fi nevoite să plătească mai multe dări la stat pentru a acoperi lipsurile ce vor apărea în sistemul de sănătate, după implementarea tăierilor bugetare. Pe de altă parte, puterea de cumpărarea a celor cu venituri mici va creşte, scrie „NRC Handelsblad”.

Olanda este una dintre puţinele ţări ale zonei euro care a reuşit să-şi păstreze ratingul AAA. Executivul de la Haga a implementat deja un program de austeritate de 12 miliarde de euro, stabilit în aprilie 2012. Cu toate acestea, deteriorarea economiilor care înconjoară ţara face necesară impunerea unor noi măsuri. „Suntem în criză şi trebuie să luăm măsuri pentru a ieşi din ea. Nu va fi uşor. Este un pachet de austeritate dur care va pune in dificultate mulţi olandezi”, a afirmat Edith Schippers, liberal din cadrul partidului VVD al lui Rutte.

Alegerile din Olanda au reprezentat un moment-cheie în Europa, în condiţiile în care olandezii sunt priviţi ca un barometru al nemulţumirilor europenilor, poziţia lor indicând direcţia pe care urmează să o adopte întreaga Uniune Europeană. Poziţia pro-austeritate a Olandei consolidează poziţia pro-austeritate a organismelor Uniunii Europene.

Tabloul alegerilor parlamentare din Olanda

Liberalii olandezi (VVD), conduşi de premierul în exerciţiu, Mark Rutte, s-au clasat pe primul la alegerile legislative anticipate, obţinând 41 de mandate, cu zece mai mult decât în urmă cu doi ani, din totalul de 150 ale Camerei inferioare a Parlamentului de la Haga.

Pe locul secund s-au poziţionat laburiştii (PvdA) care, sub conducerea lui Diederik Samsom, au reuşit să-şi adjudece 39 de mandate (30 anterior). Socialiştii lui Emile Roemer (extrema stângă eurosceptică) s-au situat pe poziţia a treia cu acelaşi număr de mandate, 15, ca la precedentele alegeri din 2010.

Tot 15 mandate a obţinut şi formaţiunea de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders - islamofob, eurofob şi militant pentru ieşirea Olandei din zona euro -, însă acest rezultat este văzut ca o înfrângere usturătoare pentru partidul care în urmă cu doi ani obţinuse 24 de voturi.