În Macedonia de Nord, un sat rămas fără locuitori, dar cu multe cărţi

Deşi majoritatea locuitorilor au părăsit cu mult timp în urmă satul izolat Babino din Macedonia de Nord, aici au rămas mii de cărţi şi paznicul lor neobosit, Stevo Stepanovski, relatează AFP miercuri.

Colecţia de 20.000 de volume este transmisă din generaţie în generaţie în familia lui. Străbunicul lui Stevo Stepanovski a fost cel care a lansat tradiţia la sfârşitul secolului al XIX-lea după ce a primit cărţi de la soldaţii otomani aflaţi în trecere prin această vale izolată din sud-vestul Balcanilor.

Biblioteca include texte istorice despre Macedonia de Nord de astăzi, romane în limba locală, volume în farsi, în arabă şi în turcă precum şi opere în sârbo-croată.

Colecţia este păstrată într-o casă din piatră multicentenară şi este completată de fotografii originale realizate de un jurnalist care a relatat despre Primul Război Mondial, hărţi vechi şi dicţionare ale dialectelor regiunii.

Stevo Stepanovski, în vârstă de 72 de ani, veghează de mai multe decenii asupra aşezământului şi le oferă vizitatorilor pahare cu rachiu, o băutură alcoolică obţinută din fructe, foarte populară în Balcani.

„Aici este satul luminilor şi al educaţiei'', a declarat acest pensionar pentru AFP.

Potrivit lui, biblioteca a adus beneficii localităţii un timp îndelungat, iar satul a produs un număr mare de cadre didactice.

„Nu exista nicio casă fără un profesor'', a spus el. Dar biblioteca este în acelaşi timp acuzată că a provocat parţial distrugerea Babino.

''Magia unei cărţi''

În anii 1950, autorităţile acestei ţări care aparţinea pe atunci Iugoslaviei comuniste au înrolat învăţătorii din sat într-o campanie vastă de alfabetizare, privând astfel locul de o bună parte din populaţia sa.

Asemenea tuturor regiunilor sărace din sud-estul Europei, Macedonia de Nord se confruntă cu o erodare demografică alimentată de o rată slabă a natalităţii şi de exodul masiv al locuitorilor. În regiunile rurale, un mare număr de sate sunt în prezent nelocuite.

Babino a fost afectat în mod special. Au mai rămas aici doar trei rezidenţi permanenţi dintre cele 800 de persoane care locuiau odinioară.

Stevo Stepanovski, ai cărui copii au părăsit şi ei localitatea, pare de neclintit. Este rareori singur întrucât primeşte în fiecare an în bibliotecă între 3.000 şi 3.500 de vizitatori.

Cei mai mulţi provin din satele şi oraşele învecinate sau din ţările din regiune, dar vin şi curioşi originari din Brazilia, Egipt sau Maroc, la care se adaugă zeci de cercetători şi de intelectuali.

„Sunt surprins că am găsit aici cărţi care nu se găsesc în bibliotecile urbane'', povesteşte Goce Sekuloski, profesor de muzică din Skopje, care a vizitat recent locurile după ce a auzit despre bibliotecă de la amicii lui.

Pentru a rafina ambianţa, gardianul templului a construit un mic amfiteatru destinat conferinţelor şi concertelor.

„Oferim o linişte spirituală celor care vin aici pentru atmosferă. Aici e locul perfect (...) pentru a descoperi magia unei cărţi'', a mai spus el.