Iarna a îngenuncheat dronele Ucrainei. Cerul Kievului, mai vulnerabil ca oricând
0Iarna a pus la pământ dronele-interceptor ale Ucrainei și a lăsat cerul mai gol ca oricând. De la baza sa din apropierea orașului Kostiantînivka, în regiunea Donețk, Vladislav spune că a doborât peste 60 de drone rusești într-un singur an. Nu cu rachete sofisticate, nu cu sisteme occidentale de ultimă generație, ci cu drone FPV – acele aparate ghidate de la distanță, cu cameră în „prima persoană”, care urmăresc ținta și explodează lângă ea sau o lovesc frontal.Astăzi însă, în gerul mușcător al iernii ucrainene, munca lui a devenit aproape o loterie, scrie Kyiv Independent.
Frigul care îngheață și tehnologia
Când temperaturile au coborât la –20°C, pentru prima dată la asemenea niveluri de la începutul invaziei pe scară largă, bateriile litiu-ion și litiu-polimer au început să cedeze. Dronele, ținute la căldură înainte de decolare, trebuie lansate imediat, altfel pierd din autonomie chiar înainte de a ajunge la țintă.
„Nu accelerezi până când bateria nu apucă să se încălzească”, explică Vladyslav, care, potrivit regulilor militare, nu își dezvăluie numele complet.
El are și un sfat pentru începători: să nu lupte împotriva vântului. Dacă ținta este la 10 kilometri, iar la 500 de metri altitudine bate un vânt frontal de 40 km/h, trebuie să zbori cât mai jos posibil și să urci treptat abia în apropierea obiectivului. Orice greșeală înseamnă combustibil risipit și o dronă pierdută.
Nu doar frigul este inamicul. Ceața, plafonul jos de nori și precipitațiile frecvente reduc drastic eficiența interceptoarelor. Expertul în aviație Anatolii Hrapcinski avertizează că aceste drone sunt eficiente doar în condiții meteorologice bune – nu în ninsoare, nu în ploaie, nu la –20°C. Cu alte cuvinte, exact când Ucraina are cea mai mare nevoie de ele, ele funcționează cel mai prost.
Rusia își adaptează tacticile
În timp ce ucrainenii economisesc fiecare dronă, Rusia și-a rafinat tehnologia. Dronele de recunoaștere rusești nu mai rămân ore în șir deasupra aceleiași zone, ci intră rapid, execută o buclă și pleacă. Au sisteme automate de evitare, sunt mai autonome și mai greu de urmărit.
Mai mult, dronele de tip Shahed – sau copiile lor produse local – sunt propulsate de motoare care generează propria căldură și pot zbura deasupra norilor. Interceptoarele ucrainene, dependente de baterii și de legătura permanentă cu pilotul, rămân vulnerabile.
Deși și vremea ține la sol unele drone rusești, Moscova are un avantaj decisiv: produce pe plan intern rachete de apărare aeriană la o scară pe care puține state o pot egala.
Lacunele apărării
Iarna este anotimpul în care Rusia țintește deliberat infrastructura energetică. Orașe întregi rămân în beznă și frig. La 26 ianuarie, un Shahed a survolat Kievul înainte ca sirenele să sune. Drumul de o mie de kilometri de la granița rusă până în capitală a fost parcurs fără să fie detectat.
Statul Major ucrainean a transmis că detaliile privind eficiența interceptoarelor nu pot fi discutate în condiții de lege marțială. A admis însă că, pe vreme dificilă, rachetele sol-aer rămân „mijlocul principal și cel mai eficient”.
Președintele Volodimir Zelenski a cerut accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele occidentale Patriot, SAMP/T și NASAMS, subliniind că apărarea aeriană este prioritatea absolută nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă.
Comandantul-șef Oleksandr Sîrski a recunoscut că dronele-interceptor sunt utilizate în condiții favorabile, promițând totodată creșterea cantității și calității acestora.
Între timp, cifrele anunțate oficial – 1.000 sau chiar 1.500 de interceptoare pe zi – contrastează dureros cu realitatea din teren. Atacurile rusești au lăsat mii de locuințe fără încălzire, iar piloții spun că nu văd încă schimbări concrete.
„Sincer, nu am observat nimic diferit”, spune Vladislav. Unitatea lui nu primește suficiente drone, iar cele livrate nu au sisteme de ghidare finală.
O lecție istorică repetată
Un fost specialist american în explozibili, Jorge Rivero, face o paralelă cu anul 1917, când planurile de luptă bazate exclusiv pe artilerie au fost date peste cap de ploaie. Dependența de un singur tip de armament poate deveni fatală atunci când condițiile se schimbă.
Ucraina a mizat pe drone ca soluție rapidă și ieftină pentru a compensa lipsa rachetelor. Dar iarna a arătat limitele acestei strategii.
În spatele promisiunilor despre „apărare aeriană multistrat” și „protecția cerului ca prioritate numărul unu” rămâne o realitate rece: tehnologia, oricât de inovatoare, este la fel de vulnerabilă ca oamenii care o folosesc. Iar în războiul modern, vremea poate deveni o armă la fel de puternică precum orice rachetă.