Drone maritime și nave înarmate: armele secrete cu care Ucraina ține deschis accesul la mare

În Odesa, războiul se vede și se aude altfel decât pe linia frontului. Pericolul vine din largul Marea Neagră, iar pentru marina ucraineană apărarea orașului a devenit o problemă aproape imposibilă: între apă și uscat nu mai există spațiu suficient pentru protecție.

„Aici e Odesa și aici e marea. Orașul se termină practic la marginea apei și nu poți pune sisteme antiaeriene în larg”, explică Dmitro Pletenciuk, privind spre coastă.

Dinspre Crimeea și alte baze rusești din estul Mării Negre, Moscova trimite aproape zilnic drone și rachete către porturile din regiunea Odesa. Obiectivul este clar: blocarea economică a Ucrainei, după ce flota rusă nu a reușit să impună controlul total asupra mării în primele luni ale războiului.

Porturile Odesa Port, Ciornomorsk Port și Pivdenne Port reprezintă acum principalele ieșiri maritime ale Ucrainei către lume. Prin ele pleacă cereale, ulei de floarea-soarelui și alte produse esențiale pentru economia țării.

Pentru a menține deschis coridorul maritim, marina ucraineană improvizează permanent: vedete rapide înarmate, ambarcațiuni transformate în platforme antiaeriene și drone maritime fără pilot patrulează zi și noapte în larg.

Un marinar cunoscut sub indicativul „Pirate”, conform regulilor armatei ucrainene, spune că atacurile rusești s-au intensificat considerabil în ultimele luni.

„Au început să lovească mult mai agresiv și lansează drone în număr foarte mare”

„Au început să lovească mult mai agresiv și lansează drone în număr foarte mare”, povestește el, de pe puntea unei nave de debarcare transformate într-o platformă plutitoare de apărare antiaeriană.

Misiunile durează uneori peste 24 de ore, mai ales în timpul alertelor aeriene prelungite. „Motoarele funcționează continuu și apar probleme tot timpul”, spune militarul.

În interiorul portului din Odesa, regulile sunt stricte. Fotografierea infrastructurii este interzisă pentru a nu oferi informații armatei ruse despre pozițiile sensibile.

Printre nave comerciale abandonate și chei aproape goale, ambarcațiunile marinei și ale gărzii de coastă patrulează constant, în căutarea dronelor rusești sau a minelor marine plutitoare.

„Toate vedetele noastre ies zilnic pe mare”, afirmă Oleg Zasiadvovk. „Rolul nostru este să asigurăm securitatea maritimă 24 de ore din 24. De la interceptarea dronelor Shahed până la identificarea obiectelor suspecte.”

Pericolul vine atât din aer, cât și de sub apă. Minele marine, multe dintre ele desprinse încă de la începutul invaziei ruse, continuă să plutească în derivă în Marea Neagră.

„Dacă observați, acum toate navele noastre sunt înarmate cu mitraliere. Toți participă la apărarea antiaeriană”, spune ofițerul ucrainean.

Pentru Kiev, menținerea exporturilor maritime este o chestiune de supraviețuire economică. „Exporturile pe mare sunt vitale pentru Ucraina și nu e doar o metaforă”, afirmă Pletenciuk.

De-a lungul istoriei, Ucraina a reprezentat pentru Rusia atât un grânar strategic, cât și o poartă comercială către exterior. Controlul accesului la Marea Neagră a fost unul dintre motivele centrale invocate de Kremlin inclusiv după anexarea Crimeei în 2014.

Constantine Sobol, antreprenor originar din Izmail și stabilit acum în Grecia, spune că geografia transformă natural Ucraina într-un centru logistic regional.

„Porturile Ucrainei sunt puncte ideale de acces către Marea Neagră. Multe mărfuri care tranzitau aceste rute nu erau doar ucrainene, ci și rusești”, explică el.

Atacurile constante au afectat însă încrederea unor parteneri comerciali

Unele state preferă acum importuri mai scumpe și mai lente din alte regiuni ale lumii pentru a evita riscurile din Marea Neagră.

„Bulgaria și România cumpără acum semințe pentru ulei din Argentina, în cantități uriașe, deși transportul durează aproape două săptămâni. Din porturile ucrainene până la Constanța sau Varna ar fi doar câteva ore”, spune Sobol.

În paralel, Ucraina încearcă să își adapteze rapid tehnologia navală la noile tipuri de amenințări. Rusia utilizează tot mai frecvent drone controlate prin rețele avansate de comunicații, inclusiv sisteme conectate prin fibră optică.

Ca răspuns, marina ucraineană dezvoltă propriile drone maritime de atac, precum Magura sau Sea Baby, unele dintre ele echipate inclusiv cu drone-interceptor.

O altă platformă aflată în dezvoltare este Sargan-3000, care a trecut recent de faza de testare. „Dronele nu mai sunt doar drone. Devin platforme de luptă complete”, afirmă Pletenciuk.

Oficialul ucrainean amintește și un episod recent în care două drone maritime ucrainene au distrus un elicopter rusesc care încerca să opereze în apropierea unei platforme petroliere.

„Una dintre drone avea o turelă automată, cealaltă transporta drone FPV. Au lovit elicopterul succesiv și l-au distrus complet”, spune el.

În Odesa, viața continuă într-un contrast permanent între normalitate și război. Ziua, restaurantele sunt pline și porturile funcționează aproape la capacitate normală. Noaptea însă, sirenele și exploziile revin aproape inevitabil.

„Oamenii se obișnuiesc cu orice”, spune Sobol. „Noaptea sunt atacuri, ziua lumea merge la restaurant. Așa arată acum viața în Odesa.”