Cum a testat Rusia apărarea NATO folosind infrastructura civilă a Belarusului. Descoperire a hackerilor ucraineni care au spart chat-urile militare rusești
0Rusia a transformat infrastructura civilă a Belarusului în armă de război, iar Ucraina a privit totul din interior. Timp de șase luni, specialiști IT ucraineni au urmărit în timp real cum operatorii ruși de drone își planificau atacurile — de la ordinele de lansare până la traseele exacte de zbor. Totul era transmis, discret, forțelor de apărare ucrainene, scrie euromaidanpress.
Potrivit comunității de investigații InformNapalm, hackerii ucraineni au infiltrat sistemele operatorilor ruși și au descoperit cum Moscova a folosit turnurile de telefonie mobilă din Belarus pentru a ghida dronele asupra infrastructurii energetice ucrainene — și chiar pentru a testa rute de atac spre state NATO.
Infiltrare în conturile armatei ruse
Operațiunea cibernetică a fost desfășurată de hackeri ai centrului analitic Fenix, cu sprijinul voluntarilor InformNapalm. Aceștia au reușit să pătrundă în zeci de conturi ale militarilor ruși și în sistemele de monitorizare folosite de unitățile de drone.
Nu puteau controla aparatele de zbor, dar le puteau urmări fiecare mișcare: misiuni, coordonate, conversații interne. Supravegherea a fost non-stop, iar datele au fost furnizate în timp real armatei ucrainene, contribuind la interceptarea mai eficientă a atacurilor.
Operațiunea s-a desfășurat din vara lui 2025 până în februarie 2026, când, potrivit sursei, și-a epuizat potențialul informativ — inclusiv din cauza loviturilor reușite ale Ucrainei asupra unor ținte identificate prin aceste interceptări.
Turnurile de telefonie din Belarus, „autostrăzi” pentru drone
Conversațiile interceptate arată că Rusia folosea turnurile civile de telefonie mobilă din Belarus pentru a asigura semnal stabil dronelor de atac, extinzând raza acestora spre nordul și vestul Ucrainei. În a doua jumătate a lui 2025, Moscova ar fi instalat și repetoare de semnal pe teritoriul belarus, facilitând lovituri de la regiunea Kiev până în Volîn.
Președintele Volodimir Zelenski a invocat aceste informații pe 18 februarie, când a anunțat sancțiuni personale împotriva liderului de la Minsk, Aleksander Lukașenko, acuzându-l că a pus infrastructura țării în slujba agresiunii ruse.
Zelenski a vorbit despre „vânzarea suveranității Belarusului” și a menționat peste 3.000 de companii belaruse care ar sprijini industria militară rusă.
Lovituri asupra unității de elită „Rubikon”
Informațiile obținute au permis Ucrainei să lovească puncte de comandă și locații de lansare a dronelor în teritoriile ocupate și chiar în interiorul Rusiei. Printre ținte s-ar fi numărat și poziții ale unității de elită ruse „Rubikon”, creată în august 2024 și considerată una dintre cele mai eficiente formațiuni de drone de pe front.
Incursiunea din Polonia nu a fost „accidentală”
Un episod-cheie vizează incidentul din 9-10 septembrie 2025, când cel puțin 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, provocând primul răspuns cu foc real al NATO de la începutul invaziei pe scară largă. Moscova a susținut atunci că aparatele s-au rătăcit.
Potrivit InformNapalm, mesajele interceptate ar indica altceva: incursiunea ar fi fost un test deliberat al capacităților infrastructurii celulare din Belarus, cu scopul de a pregăti eventuale atacuri asupra rutelor logistice prin care armele occidentale ajung în Ucraina.
Dovezile materiale ar susține această versiune. Drone-capcană de tip Gerbera, cu numere de serie din gama „YY”, au fost descoperite ulterior în Polonia, iar fragmente dintr-un alt aparat au ajuns pe o plajă din Letonia.
Un succes cibernetic, dar fără cadru legal clar
Operațiunea readuce în discuție o problemă veche la Kiev: specialiștii IT implicați în operațiuni ofensive nu au un statut juridic clar. Un proiect de lege privind înființarea unor Forțe Cibernetice dedicate a trecut de prima lectură în octombrie 2025, dar este blocat de atunci.
Recent, o altă operațiune reușită — care a vizat tentativele Rusiei de a ocoli restricțiile impuse sistemului Starlink — a demonstrat potențialul cooperării dintre civili și armată. Însă, susțin reprezentanții InformNapalm, fără sprijin instituțional ferm, aceste succese rămân excepții.
În războiul modern, turnurile de telefonie, chat-urile criptate și liniile de cod pot deveni la fel de decisive ca rachetele. Iar bătălia pentru controlul infrastructurii — fizice și digitale — se poartă, tot mai clar, dincolo de linia frontului.