Cheltuielile militare în Europa au atins cel mai înalt nivel de după Războiul Rece, potrivit unui raport SIPRI

Cheltuielile militare în Europa au ajuns la cel mai înalt nivel de la sfârșitul războiului rece. A fost înregistrată cea mai mare creștere din ultimele 3 decenii, stimulată în special de invazia rusă pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un raport SIPRI.

Pe toate continentele la un loc, cheltuielile militare au atins anul trecut un nou vârf de 2,240 miliarde de dolari, sau 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit datelor furnizate de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), relatează Agerpres.

2022 a fost al optulea an consecutiv de creştere a investiţiilor în forţele armate din întreaga lume.

"Sunt atrase de războiul din Ucraina, care creşte bugetele europene, dar şi de tensiunile nerezolvate şi tot mai mari din Asia de Est dintre China, pe de o parte şi, pe de altă parte, Statele Unite şi aliaţii lor asiatici", a subliniat pentru AFP cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului.

Europa a cheltuit, după scăderea inflaţiei, cu 13% mai mult pentru armatele sale, într-un an marcat de invazia rusă în Ucraina, potrivit raportului. Este atât cea mai puternică creştere din ultimii 30 de ani, cât şi o revenire - în dolari constanţi - la nivelul cheltuielilor din 1989, anul căderii Zidului Berlinului."Este ceva ce nu s-a mai întâmplat de la sfârşitul războiului rece", a spus Tian.

Numai Ucraina şi-a mărit cheltuielile de şapte ori, ajungând la 44 de miliarde de dolari, o treime din PIB-ul său, fără a lua în calcul cele câteva zeci de miliarde de donaţii de armament din străinătate, precizează SIPRI. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 9,2%, conform estimărilor institutului.

"Dar chiar dacă eliminaţi cele două naţiuni în conflict, cheltuielile în Europa au crescut semnificativ", a precizat Tian. Aceste cheltuieli europene, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, au crescut deja cu peste o treime în zece ani, iar tendinţa este de aşteptat să continue să se accelereze în următorul deceniu. Am putea vedea în mod "potenţial" niveluri de creştere similare cu 2022 timp de câţiva ani", estimează cercetătorul SIPRI .

După ce au scăzut dramatic în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut începând cu anii 2000. Ele au fost iniţial determinate de investiţiile majore ale Chinei în armata sa, apoi de reînnoirea tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.

Numai Statele Unite au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Alături de China, situată pe al doilea loc cu 13%, cele două ţări reprezintă mai mult de jumătate din investiţiile militare ale lumii. Urmează Rusia (3,9%), India (3,6%) şi Arabia Saudită (3,3%).

"China investeşte masiv în forţele sale navale pentru a-şi spori raza de acţiune înspre Taiwan, evident, şi dincolo de Marea Chinei de Sud", a spus Tian. Japonia, dar şi Indonezia, Malaysia,Vietnam şi Australia încearcă să ţină pasul.

Regatul Unit este prima ţară europeană în privinţa cheltuielilor militare, ocupând locul al şaselea (cu 3,1% din totalul mondial) înaintea Germaniei (2,5%) şi a Franţei (2,4%), cifre care includ donaţiile către Ucraina.

Marea Britanie, al doilea donator după Statele Unite,"cheltuieşte în mod tradiţional mai mult decât Germania şi Franţa şi a donat, de asemenea, mai mult decât Germania şi Franţa", subliniază Tian, reliefând statutul de prima naţiune europeană din punct de vedere al cheltuielilor militare.

În Europa, ţări precum Polonia, Ţările de Jos şi Suedia se numără printre statele care şi-au crescut cel mai mult investiţiile militare în ultimul deceniu.

Armament modern, dar foarte scump, precum avionul de vânătoare american F-35, explică, de asemenea, anumite salturi ale cheltuielilor, cum este cazul Finlandei, care a achiziţionat anul trecut 64 de aeronave.

Luna trecută, un alt raport SIPRI a indicat că importurile de arme în Europa aproape s-au dublat (+93%) în 2022, ca urmare a livrărilor masive către Ucraina, care a devenit a treia cea mai mare destinaţie la nivel global.