Câștigătorul alegerilor din Ungaria se ceartă cu Bruxelles-ul pe miliardele pentru Budapesta blocate de UE
0Peter Magyar şi UE sunt în dezacord cu privire la suma pe care Ungaria ar trebui să o primească din fondurile blocate de Bruxelles.
În ultimele zile, discuţiile s-au intensificat cu privire la suma de 10,4 miliarde de euro la care are dreptul Ungaria în cadrul fondurilor de redresare post-pandemică ale UE, potrivit a doi oficiali europeni şi unui oficial maghiar.
Banii fuseseră blocaţi din cauza încălcărilor legislaţiei UE de către Budapesta sub conducerea lui Viktor Orbán, care a fost prim-ministru din 2010 şi care a pierdut alegerile luna trecută, potrivit News.
Într-o mişcare simbolică, Peter Magyar s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reseta relaţiile după ani de conflict cu guvernul anterior. Dar, în ciuda intenţiilor bune, Bruxelles-ul şi Budapesta sunt în dezacord cu privire la suma pe care Ungaria ar trebui să o primească din alocarea fondurilor post-Covid, potrivit oficialilor care au cunoştinţe despre negocieri. Comisia a recomandat deblocarea doar a subvenţiilor, în timp ce Ungaria doreşte să revendice întreaga sumă.
„Suntem foarte optimişti în ceea ce priveşte deblocarea tuturor fondurilor”, a declarat Kinga Kollár, europarlamentar din partea partidului Tisza al lui Magyar.
Alocarea este împărţită între 6,5 miliarde de euro sub formă de subvenţii, care nu ar trebui rambursate, şi 3,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, care trebuie rambursate la o rată a dobânzii favorabilă. Noua administraţie a lui Magyar are termen până la 31 august să solicite oficial banii, în timp ce Comisia are termen până la 31 decembrie să efectueze plăţile.
Comisia susţine că nu este suficient timp pentru a elibera întreaga sumă de 10,4 miliarde de euro, deoarece plăţile depind de îndeplinirea de către Ungaria a unor obiective specifice de reformă.
Fondurile sub formă de împrumuturi ar agrava şi mai mult situaţia tensionată a finanţelor publice ale Budapestei, având în vedere că datoria se situează deja în jurul a 75% din PIB, iar deficitul – diferenţa dintre cheltuieli şi venituri – este estimat să se apropie de 7% din PIB în 2026.
Dacă Magyar acceptă sfatul Bruxelles-ului, aceasta va însemna că va renunţa la 3,9 miliarde de euro. Dar, pentru negociatorii maghiari, a se întoarce acasă cu mai puţin decât pachetul complet ar părea un eşec politic, după o campanie construită în jurul unei resetări totale a relaţiilor cu Bruxelles-ul.
Săptămâna trecută, Magyar a declarat că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă pentru a permite Ungariei să utilizeze fiecare eurocent din fondurile la care are dreptul”.
Ungaria îşi propune să prezinte un nou plan pentru a îndeplini condiţiile UE - care să prezinte reformele şi obiectivele revizuite - până la sfârşitul lunii mai. Comisia presează noua administraţie să renunţe la unele măsuri care presupun cheltuieli mari, inclusiv la părţi cheie ale reformei pensiilor, care este puţin probabil să fie finalizate înainte de termenul limită din august.
În timpul discuţiilor, echipa lui Magyar testează dacă reformele propuse sunt susceptibile să îndeplinească criteriile Comisiei, a declarat unul dintre oficiali. Obiectivul final este ca Bruxelles-ul să aprobe rapid noul plan după ce acesta va fi prezentat în mod oficial.
Pentru a prelungi termenul limită dincolo de 2026, Ungaria poate transfera o parte din bani către banca sa naţională de promovare sau către un nou organism financiar - o aşa-numită entitate cu scop special. Însă, pentru a face acest lucru, va trebui să convingă Bruxelles-ul că investiţiile viitoare respectă obiectivele generale ale programului de redresare.
Având în vedere constrângerile de timp, Comisia a presupus înainte de alegeri că Ungaria va renunţa în cele din urmă la încercarea de a obţine împrumuturile, a spus unul dintre oficialii UE, sugerând că Bruxelles-ul planificase deja acest scenariu înainte ca Magyar să câştige. El urmează să depună jurământul sâmbătă.