Cancelariile europene se tem că Putin va căuta o escaladare dincolo de granițele Ucrainei
0Rusia se află într-un impas pe câmpul de luptă din Ucraina și ripostează cu atacuri masive asupra Kievului. Temerile tot mai mari din capitalele europene sunt că președintele Vladimir Putin va încerca în continuare să schimbe situația prin extinderea conflictului către Europa, scrie The Wall Street Journal.
În ultimele săptămâni, retorica Moscovei la adresa statelor baltice a devenit de-a dreptul belicoasă. Rusia a amenințat deschis că va lovi „centrele de luare a deciziilor” din Letonia, acuzând Riga că găzduiește operatori de drone ucraineni – acuzație respinsă ferm de autoritățile letone. În paralel, alarmele aeriene au răsunat în Lituania, obligând guvernul să se retragă în buncăre după ce drone suspecte, presupus rusești, au pătruns în spațiul aerian dinspre Belarus.
Mai mult, Ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu adresele unor companii din opt state europene care ar colabora cu Ucraina în producția de drone, avertizând cu „consecințe imprevizibile” și o „escaladare acută” dacă asistența militară pentru Kiev nu va înceta imediat.
Testarea unității NATO pe flancul estic
Deși avertismentele privind un conflict extins nu sunt noi, evoluțiile recente le-au transformat într-o urgență de prim ordin. Oficiali din structurile de securitate națională ale Europei avertizează că Rusia ar putea încerca să testeze soliditatea Articolului 5 al NATO prin acțiuni țintite împotriva:
1. Statelor baltice (Estonia, Letonia, Lituania);
2. Insulelor strategice suedeze și daneze din Marea Baltică;
3. Teritoriilor aliate din regiunea Arcticii.
„Mediul de securitate din Europa s-a deteriorat semnificativ în ultimele 24 de luni. Vedem o înclinație mai mare din partea Rusiei de a-și asuma riscuri operaționale majore în operațiunile sale hibride, trecând inclusiv la elemente cinetice”, a explicat ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson.
Vulnerabilitățile strategice ale Europei
Descurajarea militară de pe continent a fost parțial subminată de mișcările politice de la Washington, unde amenințările lui Donald Trump privind reducerea prezenței militare americane în Europa creează o undă de șoc. Înalți oficiali europeni se tem că Moscova ar putea specula o fereastră de oportunitate în următoarele 12 luni, pe fondul șocului petrolier generat de războiul din Iran. Această criză economică riscă să alimenteze ascensiunea partidelor de extremă dreaptă din Europa, care pledează pentru reluarea achizițiilor de hidrocarburi rusești și oprirea ajutorului pentru Ucraina.
„Scopul Rusiei este de a amenința întreaga arhitectură de securitate europeană”, avertizează Benjamin Haddad, ministrul delegat pentru afaceri europene al Franței, țară care anul viitor se va confrunta cu alegeri prezidențiale unde candidații favorabili unei linii mai blânde față de Moscova pornesc cu șanse mari.
Matematica uzurii și capcana mobilizării forțate
Deși serviciile de informații occidentale confirmă că nu există indicii privind mișcări imediate de trupe rusești la granițele NATO, Vladimir Putin se va confrunta în lunile următoare cu o problemă matematică simplă, dar implacabilă: ritmul pierderilor umane.
Conform estimărilor de intelligence, armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună pe frontul din Ucraina, o cifră care depășește capacitatea de recrutare voluntară. Continuarea războiului în acest ritm va deveni în curând nesustenabilă fără decretarea unei mobilizări forțate la nivel național, o măsură extrem de riscantă pe care Putin a evitat-o după decretul parțial din 2022.
„Dacă mobilizezi populația doar pentru acest război, transmiți semnalul că nu ești capabil să câștigi. Prin urmare, apare un punct critic în care Kremlinul ar putea avea nevoie de o escaladare externă pentru a justifica politic mobilizarea în fața propriului popor”, explică Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
Războiul dronelor și tactica escaladării orizontale
Actualul blocaj de pe front se datorează transformării liniei de contact într-o vastă „zonă a morții”, lată de zeci de kilometri, unde progresele în tehnologia dronelor fac imposibilă orice mișcare surpriză. Ucraina, sprijinită de sistemele Starlink, reușește să lovească logistica și depozitele de muniție rusești la peste 150 de kilometri în spatele frontului.
În acest context, experții de la Kiev consideră că Putin va fi obligat să schimbe dinamica liniară a conflictului prin:
Escaladare verticală: Intensificarea violenței pe frontul curent și apelul la șantajul nuclear (Rusia a efectuat deja exerciții nucleare tactice în Belarus luna aceasta).
Escaladare orizontală: Extinderea geografică a conflictului către alte state europene, cu scopul de a forța Occidentul să accepte o înghețare a războiului în condiții avantajoase pentru Moscova.
Obiectivul final: Demolarea Uniunii Europene
În ciuda dificultăților din teren și a faptului că liderii militari ruși raportează succese fictive în localități precum Kupiansk sau Liman, obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin rămân neschimbate: controlul total asupra Ucrainei și rescrierea echilibrului de putere în Europa.
Dacă în discursul oficial de la Moscova tonul față de Washington a devenit mai nuanțat după alegerea lui Trump, Uniunea Europeană – devenită principalul pilon de susținere financiară și militară a Kievului – este catalogată drept inamicul numărul unu.
„Rusia vede Uniunea Europeană ca pe o amenințare directă la adresa sistemului său de guvernare bazat на opresiune și frică. Scopul lor final este distrugerea UE, deoarece nu își doresc un bloc democratic puternic și unit la granițele lor”, afirmă Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție și stat de drept.
Miza este cu atât mai mare cu cât jocurile de război recente arată că tacticile moderne cu drone, testate în Ucraina, ar putea pune în dificultate armatele europene tradiționale, mult mai puțin experimentate în acest tip de conflict simetric de înaltă intensitate, în special în eventualitatea unui sprijin american limitat.
Chiar dacă o agresiune împotriva NATO reprezintă un risc militar uriaș pentru Kremlin, istoria recentă demonstrează că Vladimir Putin este un lider politic dispus să mizeze totul pe decizii de o mare iraționalitate strategică, subliniază The Wall Street Journal.