Atacuri zilnice. Odesa, din nou în vizorul Rusiei, pe măsură ce războiul se mută în Marea Neagră

La câteva sute de metri de litoralul Mării Negre, în fața complexului rezidențial Kadorr din Odesa, locuitorii și echipele de intervenție se mișcă printre moloz, în frig tăios. Un perete al unei clădiri de birouri de la etajul 25 a fost smuls de o dronă rusească. Mai jos, bucăți de zidărie și sticlă sunt adunate în grabă, în timp ce proprietarii își privesc mașinile strivite de resturile căzute.

Anastasia, în vârstă de 35 de ani, locuiește într-un bloc din apropiere. S-a refugiat la Odesa din Donețk, după invazia și ocupația rusă din estul Ucrainei. Acum se gândește dacă mai poate rămâne.

„Dormeam. La început am crezut că visez, clădirea se zguduia. Nu am auzit explozia, dar am auzit drona Shahed – era extrem de zgomotoasă. Până de curând fusese relativ liniște aici. Acum începe să fie din ce în ce mai periculos. Nu știu dacă să plec, dar mi-e teamă”, spune ea.

Sentimentul este larg răspândit. În ultimele luni, atacurile rusești asupra Odesei s-au intensificat vizibil, pe fondul relansării confruntării în zona Mării Negre, după o perioadă de relativ blocaj, scrie The Guardian.

Amenințările lui Putin

Loviturile ucrainene de la finalul anului trecut asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei și asupra bazei navale rusești de la Novorossiisk au coincis cu o atenție reînnoită a Moscovei asupra principalului port ucrainean. Vladimir Putin a revendicat în repetate rânduri Odesa ca fiind „rusească”, iar în decembrie a amenințat deschis că va tăia orașului accesul la mare.

O ocupare a Odesei sau chiar o blocadă navală rămân, însă, obiective inaccesibile pentru Rusia. La începutul războiului, Ucraina a reușit să împingă flota rusă în larg, scufundând mai multe nave de război, inclusiv crucișătorul Moskva. În lipsa unei prezențe navale eficiente, Moscova a recurs la atacuri de la distanță, cu rachete și drone.

Cel mai amplu atac recent, pe 13 decembrie, a implicat 160 de rachete și drone îndreptate în special asupra infrastructurii energetice. Mari zone din oraș au rămas zile întregi fără apă, electricitate și încălzire, marcând începutul unei serii de lovituri aproape zilnice.

În biroul său din Odesa, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, răsfoiește un calendar al lunii ianuarie. „Shahed. Shahed. Shahed… Sunt doar două zile fără atac”, spune el, pe 19 ianuarie. „În rest, rachete și drone, zi de zi.”

25.000 de kilometri pătrați de mare deveniți câmp de luptă

„Rusia lovește infrastructura energetică noapte de noapte pentru că este frig și mizează pe capitulare”, afirmă Pletenciuk. „Situația din Marea Neagră este ca o tablă de șah blocată. Navele rusești sunt retrase la Novorossiisk, dar aviația rusă controlează încă spațiul aerian pe mari porțiuni. A apărut o zonă gri – 25.000 de kilometri pătrați de mare deveniți câmp de luptă.”

Această realitate a dus la un război purtat de la distanță, dar nu mai puțin violent. Ucraina vizează transporturile rusești de petrol, iar Moscova încearcă să lovească una dintre principalele linii de supraviețuire economică ale Kievului: exporturile agricole pe mare.

Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, spune că Marea Neagră este, în același timp, un avantaj și o vulnerabilitate. „Pe de o parte, este o barieră naturală de apărare. Pe de altă parte, spre deosebire de orașele din interior, nu putem construi un sistem de apărare antiaeriană în profunzime. Suntem expuși atacurilor cu drone și rachete lansate din Crimeea ocupată.”

„Cel mai grav atac a fost pe 13 decembrie. Atunci, peste 60% din regiune a rămas fără electricitate, apă și căldură. Chiar și acum există cartiere care nu au curent până la 10 ore pe zi”, spune Kiper.

Pentru armata ucraineană, presiunea nu este doar militară, ci și psihologică

Locotenent-colonelul Denis Nosikov, responsabil de apărarea teritorială în sud, afirmă că Rusia combină atacurile cu drone și rachete cu operațiuni de influență online. „Scopul este să ne slăbească moralul. În fiecare zi avem atacuri cu Shahed.”

Importanța strategică a Odesei a fost subliniată recent și de șeful Statului Major ucrainean, Oleksandr Sîrski, care a afirmat că Rusia urmărește să taie complet accesul Ucrainei la mare. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat mesajul, avertizând că Moscova încearcă să lovească atât populația, cât și economia, reducând capacitatea de export prin coridorul maritim.

Cu aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei realizate prin porturile din regiunea Odesa, rutele maritime au devenit un câmp de luptă. „Marea Neagră, care ne hrănește și este vitală pentru economie, este și punctul nostru slab”, avertizează analiștii militari ucraineni.

Între timp, civilii suportă costul direct al atacurilor. La Liceul de Construcții și Arhitectură din centrul Odesei, directorul Igor Cernenko supraveghează reparațiile după ce clădirea a fost lovită de trei drone Shahed. Fără încălzire, în birouri persistă mirosul de fum.

„Atacul a avut loc la 2.40 dimineața. Când am ajuns, clădirea ardea. Nu pot înțelege de ce au lovit aici. Poate nu vor ca noi să formăm oameni care să reconstruiască Ucraina”, spune el.

Arhiva școlii, păstrată din 1945, a fost distrusă. „Înainte aveam atacuri o dată pe săptămână. Acum sunt în fiecare noapte. Odesa este o perlă la mare, iar Rusia încă mai crede că îi aparține. Liderul de la Kremlin gândește ca un terorist”, spune Cernenko.

Pentru Ucraina, mesajul este clar: amenințarea rusă rămâne activă pe toate fronturile – terestru, aerian și maritim – iar Odesa rămâne una dintre mizele centrale ale războiului.