Exclusiv Cum va funcționa noul zid de drone care va proteja România: „Nu vânezi drone separat și avioane separat”

Zidul de drone care va apăra spațiul aerian european este o oportunitate pentru România: vom fi apărați mai bine de un sistem finanțat de Vest și vom putea să ne dezvoltăm o industrie a dronelor, spune analistul de securitate Sandu-Valentin Mateiu, fost ofiţer de intelligence în Armata Română.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus, săptămâna trecută, crearea unui „zid de drone”, un sistem european integrat de detectare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru a proteja spațiul aerian al Uniunii. Liderii UE de la summitul de la Copenhaga i-au acordat sprijin larg, decizând să includă proiectul printre prioritățile comune de securitate și să solicite elaborarea unei foi de parcurs pentru implementare.

Proiectul ridică însă întrebări despre costuri, împărțirea responsabilităților între statele membre și modul de coordonare operațională, iar discuțiile vor trebui să clarifice cine finanțează, operează și supraveghează aceste capabilități.

„Adevărul” a încercat să lămurească toate aceste aspecte cu ajutorul analistului militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă și fost ofiţer de intelligence în Armata Română.

Comandorul susține că ideea zidului de drone vine din flancul estic, Polonia și din țările baltice, ca o reacție la incursiunile Rusiei în spațiul lor aerian.

„Acest zid de drone a fost apoi susținut de cei doi baltici Kaja Kalls, comisar european pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și de comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius. În plus, aici au fost implicați ucrainenii de la început. Europenii au fost sceptici la această legătură cu Ucraina care trebuie să rămână de genul, „noi vă ajutăm, voi vă apărați singuri, fără no-fly zone extinsă deasupra Ucrainei, care nu face altceva decât să escaladeze spre război”, explică comandorul.

Aici există un echilibru occidental pe care l-a enunțat și președintele Nicușor Dan, arată specialistul. Nu se dorește escaladarea.

O potențială problemă, spune el, este faptul că inițiativa a plecat din cadrul Uniunii Europene, dar apărarea aeriană a Europei se face în cadrul NATO. „Aici va fi o problemă, pur și simplu, de responsabilități.”

În ceea ce privește o potențială ruptură între țările din Est și cele din Vest, specialistul crede că nu e cazul: „Von der Leyen a susținut că nu există o ruptură între Est și Vest. Da, Estul va profita mai mult, e firesc, pentru că se apără flancul estic, dar nu este o ruptură între Est și Vest. Adică ar fi toți de acord. Cred că în final problema a fost dusă la nivelul următor. Hai să fim în principiu politic de acord și vedem apoi cum implementăm deoarece aici lucrurile sunt dificile. Trebuie ani, trebuie fonduri, trebuie gândit foarte bine proiectul”.

Ce presupune zidul de drone

Mateiu explică în ce constă un „zid de drone”: „Va fi un „sistem de sisteme”, cum spunea un specialist german. Sistemul în sine înseamnă ideea următoare, să reușești să optimizezi doborârea dronelor în ceea ce privește eficiența militară, dar și cea economică, în sensul în care să nu risipești bani cu rachete de sute de mii de dolari pe drone. Sistemul anti-dronă va fi format din tot lanțul de acțiune începând cu senzorii, de când detectezi dronele, până la sistemul de armament care îl dă jos.”

În prima fază trebuie realizat sistemul de detectare a dronelor și aici se va investi, imediat sau prioritar, în radiolocatoare și alte sisteme complementare, inclusiv, sisteme acustice. „Dronele se pot detecta și după zgomot. Știu că Israel a dat discret Ucrainei un sistem de localizare prin radiolocație”, a precizat el.

„Iar după aceea efectorii, sistemele de armament. Acum se vorbește despre aceste drone care vânează drone. E o variantă. Vorbim și de elicoptere - 40% din dronele date jos în Ucraina sunt date jos de elicoptere. Avioanele. Deja americanii au folosit „cluster bomb”, bombe cu fragmentație pe care le aruncau în roiul de drone. Apoi, deja pe F-16 este un sistem cu proiectile reactive de calibru mic, ghidate prin laser. Adică s-a creat să zic așa, săgeata mică. Nu ai o rachetă mare care costă sute de mii de dolari, ci ai o rachetuță mică ghidată prin laser”, a explicat comandorul.

Mai sunt și alte metode, bruiajul, război electronic, aici fiind foarte importantă coordonarea, pentru a nu fi bruiate avioanele de zbor ale aliaților.

În plus mai poate fi folosită artileria antiaeriană clasică, care trebuie coordonată foarte bine: „Dacă drona are viteză mare, cum sunt dronele Shahed cu propulsie reactivă, artileria antiaeriană clasică nu poate fi folosită. Acolo se pretează iarăși avioanele.”

„E foarte important ca lucrurile să fie gândite într-un sistem integrat. Sistemul de apărare antidronă va fi complementar celui de apărare antiaeriană realizat de NATO”, explică specialistul. Trebuie o comandă unică, pentru că altfel nu știi ce dai jos. „Nu poți să-l faci paralel cu cel de apărare antiaeriană. Trebuie unificat în cadrul unui singur sistem de comandă. Altfel, vânând drone, dai jos avioane”, a explicat specialistul.

Este deci foarte important să existe o sincronizare cu sistemul de apărare antiaeriană.

„Zidul de drone înseamnă, în final, un sistem complementar care trebuie să se adauge la cel de apărare anti-aeriană și să fie de-conflictizat, deoarece nu vânezi drone separat și avioane separat. Deci trebuie integrat în sistemul de apărarea antiaeriană existent în acest moment.”

Va funcționa în câteva luni?

Mateiu crede că estimarea președintelui Nicușor Dan cu privire la funcționarea zidului de drone „în câteva luni” s-ar referi doar la partea politică. „Important este că s-a depășit momentul politic, că în principiu au fost toți de acord, dar rețineți, în condițiile în care problema zidului de drone a devenit aproape minoră, față de scandalul făcut de Orban care a refuzat integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană plus partea cu banii. Deci cred că centrul de greutate al summitului a fost reprezentant de aceste elemente. În ceea ce privește zidul de drone, e important de reținut că, în principiu, a existat un acord politic”, a arătat analistul.

El observă că de data aceasta oficialii de la Bruxelles s-au arătat generoși în ceea ce privește finanțarea. „S-ar putea să fie probleme din partea unor țări occidentale care să nu fie de acord cu finanțarea europeană pentru că sistemul va apăra mai ales țările din flancul estic, care au și lansat ideea, dar până la urmă Vestul va duce greul la finanțare. Probabil și cele mai multe contracte vor reveni industriei de armament din Vest”, explică Mateiu.

În plus, el arată că țările europene nu sunt de acord cu ce dorește Ucraina, adică o apărare anti-dronă comună. „Ucraina poate veni cu aportul tehnologic, dar nu se va ajunge la o apărare anti-dronă comună, pentru că asta vrea Ucraina. E oarecum normal, Ucraina e în război, vrea să aibă de partea ei Europa. Ei au zis: „da, vă dăm toată tehnologia, dar ce ar fi să asigurăm împreună un no fly zone?”, a detaliat expertul.

El crede că în 3-4 săptămâni, Comisia va întocmi un document care să prezinte concret ce pași se vor face. „Nu știu unde se va face cuplarea cu realitatea NATO, cred că la nivelul națiunilor. Aici nu vreau să speculez, dar în final tot „zidul” va lucra în sistemul de apărare antiaerian unificat NATO, fondurile vor fi europene, industria va fi cea europeană. Unirea celor două dimensiuni, UE și NATO se va face la nivel național. Iar noi aici cred că vom încerca să mergem împreună cu ceilalți, balticii și polonezii, cam ce cer ei vom cere și noi, dar fără excese”, a arătat Mateiu.

Oportunitate pentru România

Mateiu susține că un zid de drone unitar în UE va fi mult mai eficient decât apărarea României cu capacitățile proprii. „Tot ceea ce ține de alianță, cooperare este mai avantajos decât o apărare singulară. Unu, pentru că unde-s doi puterea crește, când sunt mai multe state este mai bine. Izolarea te condamnă. Al doilea element ține de situația noastră concretă: România are această problemă de înapoiere politică, fiind ruptă în două, jumătate îl vede pe Putin drept dușman, cealaltă – îl vede pe un cal alb venit să ne salveze; apoi știm foarte bine care-i situația financiară a țării; A treia chestiune cu care avem probleme este faptul că și când avem bani, sistemul politico-militar nu funcționează, vezi eșecul proiectului de corvete ușoare, chestiuni de genul acesta care ne decredibilizează. Și atunci, automat, vrei să fii cu ceilalți.”

Întrebat dacă putem spera și într-o dezvoltare a industriei de drone în România, Mateiu a arătat: „În principiu sunt de acord pentru că sunt toate condițiile externe.”

În ce sens? „Ai amenințarea și trebuie să faci drone, ai un combatant care poate să-ți dea transfer de tehnologie – Ucraina; ai prietenii care pot să-ți dea tehnologie și bani, în UE avem deja acel program SAFE, avem acces când vrem și cum vrem pe partea de cooperare cu aliații europeni, că sunt firmele din Germania, Rheinmetall care curtează România, sau firmele din SUA cu care cooperăm în continuare și asta e foarte bine”, arată comandorul.

Singura problemă: elementul intern. „Politicienii și capitaliștii noștri folosesc banii pentru a-i devaliza, a-i sifona, adică n-am trecut la capitalism. Capitalism înseamnă că iei banii, riști, faci producție și apoi câștigi. La noi nu prea se întâmplă așa. Avem probleme cu acea industrie de apărare, cine ia banii? cine investește? cine riscă?”.