Exclusiv Cum ne afectează raportul SUA privind anularea alegerilor? „O temă deja fumată. România nu e vizată, e un pretext pentru atacarea UE”

Într-un climat normal, acest raport al Camerei Reprezentanților din SUA despre interferențele UE în alegerile statelor membre, inclusiv România, ar fi zguduit din temelii relația transatlantică, spune politologul Sergiu Mișcoiu. În contextul actual, nu va avea niciun efect.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, explică pentru „Adevărul” care sunt efectele pentru România ale acestui raport.

„Există o zonă de colaborare care nu este afectată în mod direct și care ține de afaceri concrete, să spunem, în sfera comerțului și chiar în sfera militară”, spune el.

Pe de altă parte, există, cu siguranță, și anumite orientări care sunt date prin aceste rapoarte: „Raportul acesta reia una din temele care a fost puse pe tapet de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025, cea legată de interferența Europei în procesele electorale. Anularea alegerilor din România nu putea decât să servească drept principal exemplu în această analiză, dar nu România este importantă aici, nu România a fost vizată nici atunci, nici acum. România este un pretext, un exemplu prin care forțele fidele lui Trump încearcă să demonteze UE ca actor global și ca, desigur, un spațiu al libertății și democrației care contrastează cu ceea ce se întâmplă în Satele Unite ale Americii.”

„Niciun efect la nivelul UE. Este o temă deja fumată”

Întrebat despre efectele acestui raport la nivelul relației dintre SUA și Uniunea Europeană, profesorul susține că nu va exista niciun efect. „Dacă acest raport ar fi venit în condițiile unei relații lineare între SUA și Europa, fără excese, fără fraze bombastice, fără amenințări cu taxe care apoi sunt anulate, fără amenințări teritoriale asupra unei țări care aparține UE și NATO, adică Danemarca, și așa mai departe, dacă am fost într-un climat normal, acest raport, sigur că ar fi zguduit din temelii relația transatlantică.”

Acum însă, după toate declarațiile și acțiunile, mai mult sau mai puțin consistente și puse în operă de administrația Trump împotriva țărilor în UE și asupra Uniunii în ansamblul său, „acest raport reprezintă mai nimic, adică nu poate să iasă în evidență. Trump a luat fața Congresului demult și acest raport pare a fi un ecou întârziat a unei atitudini deja vocal exprimată de cei care se află vremelnic la putere în Statele Unite acum.”

Deși raportul apare din nou în preajma Conferinței de Securitate de la München, eveniment la care, anul trecut, România a fost criticată de JD Vance pentru anularea alegerilor, Mișcoiu nu crede că tema nu mai poate fi reluată în cadrul aceleiași conferințe care urmează să fie organizată zilele următoare. „Cred că nivelul Congresului a fost decis ca un fel de nivel strategic suficient de important pentru o temă care este fumată, a fost deja pusă pe tapet, au existat reacții și contrareacții. A reveni acum asupra acestei tematici la un nivel atât de înalt înseamnă a te ridiculiza din partea SUA”.

De ce a apărut acum raportul?

Mișcoiu nu crede că apariția raportului zilele trecute are legătură cu vreun eveniment petrecut pe scena politică internațională. „Este doar mersul birocratic al instituțiilor care au nevoie de mai mult timp pentru a analiza informațiile”.

În cazul în care s-ar reveni cu aceste acuzații acum la conferința de la München și președintele României va fi pus într-o situație neplăcută, profesorul este de părere că „trebuie să reacționăm în manieră totuși mult mai decisă decât am făcut-o până acum, fiindcă altfel, evident că nu vom face altceva decât să dăm apă la moară acestor acuzații. Una e să lași lucrurile să lâncezească în măsura în care speri ca tema respectivă să nu mai fie de actualitate și nu vrei să provoci multe reacții negative la un moment dat. Alta este să nu permiți să fii bombardat cu aceeași temă de la un an la altul.”

Întrebat dacă mai are România restanțe în a explica motivele anulării alegerilor din România, Mișcoiu este de părere că în epoca post-adevăr a președintelui Trump, orice explicație dai va fi negată. „Oricât de evidente ar fi lucrurile, o interpretare alternativă poate să distrugă complet ceea ce susții. Așa că nu știu dacă în mod rațional mai poți convinge în vreun fel pe cineva din administrația Trump”.

Totuși, dacă se va pune problema pe tapet la Munchen, politologul susține că trebuie din nou să explicăm motivele anulării alegerilor și faptul că nu sunt dovezi conform cărora Uniunea Europeană s-a implicat în anularea alegerilor.

Raportul din 3 februarie

Amintim că un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA acuză Comisia Europeană că s-ar fi amestecat în procesele electorale ale statelor membre, inclusiv în cel din România, prin presiuni asupra platformelor sociale pentru cenzurarea conținutului.

În raportul publicat pe 3 februarie 2026 de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite ale Americii există o serie de acuzații privind o așa-numită campanie de cenzurare a discursului politic și de intervenție electorală despre care se spune că ar fi fost desfășurată de Comisia Europeană pe parcursul ultimilor ani, inclusiv în România.

Raportul intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How It Harms American Speech” susține că, începând cel puțin din 2020, Comisia Europeană a exercitat presiuni regulate asupra platformelor de social media pentru a-și modifica regulile de moderare astfel încât să conducă la cenzurarea anumitor tipuri de conținut, inclusiv discurs politic — inclusiv în Statele Unite.

Raportul susține că Comisia Europeană a avut peste 100 de întâlniri cu platformele mari de social media pentru a le convinge să aplice politici de moderare mai stricte.

Unele dintre aceste politici ar fi dus la cenzurarea de informații considerate adevărate sau relevante în dezbateri publice importante în SUA.

Raportul afirmă, de asemenea, că în Europa, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni similare asupra platformelor de social media în perioade electorale, inclusiv înaintea alegerilor naționale din mai multe state: Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, Irlanda și România fiind exemple direct menționate.

În textul raportului se precizează explicit că, în contextul Legii privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în 2023, Comisia ar fi îndemnat sau presat platformele să cenzureze conținut politic cu scopul de a controla dezinformarea în perioade electorale, ceea ce, potrivit Comisiei Juridice, ridică întrebări serioase cu privire la neutralitatea sa și la limitele acțiunii sale în campanii electorale.

Raportul se referă detaliat la evoluțiile din România, susținând că măsurile cele mai agresive de cenzură ar fi fost adoptate în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor înainte de primul tur, iar anularea acestuia de către Curtea Constituțională a fost bazată pe afirmații privind interferența externă — afirmații pe care raportul american sugerează că documentele interne ale TikTok prezentate Comisiei negau existența unei campanii rusești coordonate.

„Alegerile s-au anulat fără probe și s-au eliminat candidați pentru a ieși președinte «candidatul preferat de establishment»”

Raportul critică influențarea regulilor globale de moderare: Comisia Europeană, prin propunerile și întâlnirile cu platformele, ar fi influențat regulile de moderare aplicabile la nivel mondial, afectând astfel libertatea de exprimare a utilizatorilor americani.

Raportul spune că acțiunile Comisiei, prin încurajarea cenzurii înainte de alegeri, ar fi dezavantajat anumite partide politice sau opinii, în multiple state membre UE.

În cazul României, documentele interne ale unei platforme au contrazis concluziile serviciilor de informații privind interferența unei puteri externe, ceea ce, potrivit raportului american, ar indica o manipulare a contextului electoral sub pretextul combaterii dezinformării.

Documentul susține că „alegerile s-au anulat fără probe și s-au eliminat candidați pentru a ieși președinte «candidatul preferat de establishment»”. Executivul european este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor de social media să cenzureze anumit conținut în perioadele electorale din Slovacia, Irlanda, Olanda, Franța, Moldova și România.

Documentul, întocmit de Comisia Juridice a Camerei Reprezentanților, descrie o campanie de cenzurare a discursului american care ar fi fost desfășurată de Comisia Europeană pe parcursul unui deceniu.

Comisia Europeană (CE) respinge acuzațiile venite din partea SUA potrivit cărora ar fi influențat alegerile din România prin presiuni asupra rețelelor sociale și a catalogat drept nefondate afirmațiile privind „cenzura” și ingerința electorală în scrutinele naționale ale statelor membre.

Aceste acuzații sunt „absurde și complet nefondate”, a denunțat un purtător de cuvânt al executivului UE, Thomas Regnier.