Opt factori surprinzători care îți controlează mersul la toaletă și cum să îți recapeți confortul zilnic

Cu toții am trecut prin acele momente intime — sau chiar ușor jenante — când corpul ne spune clar: „Acum e momentul să mergi la toaletă”. Sau, din contră, momente în care ai fi dat orice să o faci... dar nimic. Constipația s-a instalat ca un oaspete nepoftit și n-a mai vrut să plece.

Dar știai că în spatele acestui gest aparent banal se ascunde un mecanism complex, reglat de o mulțime de factori care variază de la o persoană la alta? O adevărată orchestră — uneori surprinzătoare — ajustează ritmul și frecvența tranzitului intestinal. Corpul tău are propriul lui ceas interior și, uneori, chiar și cele mai mici schimbări din stilul nostru de viață îi pot da serios peste cap acest echilibru delicat.

Într-o ediție anterioară, am discutat despre ora secretă a zilei când intestinul tău funcționează cel mai bine, prezentând și sfaturi de la gastroenterologi — un prim pas spre înțelegerea fascinantului ritm al digestiei noastre. Astăzi, mergem mai departe și deschidem cutia neagră a „mersului la toaletă” pentru a explora cei opt factori-cheie care pot perturba tranzitul intestinal — de la alimentație și stres, la călătorii și medicamente — și care pot influența când și cât de des ai scaune, pe zi sau pe săptămână.

Înțelegerea acestor factori îți oferă puterea de a anticipa posibilele schimbări, de a-ți ajusta comportamentul și de a lua măsuri înainte ca problemele să apară, asigurându-ți astfel sănătatea intestinală și confortul zilnic. Fiecare detaliu contează în această adevărată simfonie a corpului uman.

Iată care sunt cei 8 factori care pot perturba tranzitul intestinal și influențează cât de des și când mergi la toaletă:

1. Alimentația, cheia succesului: fibrele și hidratarea

Simplul act de a mânca, în special alimentele bogate în fibre, stimulează activitatea intestinelor, explică Will Bulsiewicz, gastroenterolog în Charleston, Carolina de Sud, fondatorul platformei The Plant-Fed Gut și autorul cărții «Fiber Fueled».

Însă și alți factori alimentari joacă un rol important. „Menținerea unei hidratări adecvate este esențială pentru scaune moi, ușor de eliminat. Deshidratarea determină intestinul gros să absoarbă mai multă apă din scaun, ceea ce duce la scaune dure, uscate și, implicit, la constipație”, spune dr. Kenneth Brown, gastroenterolog în Plano, Texas, și gazda podcastului Gut Check Project.

Cofeina, alcoolul și alte substanțe pot accelera tranzitul intestinal prin stimularea contracțiilor colonului și creșterea motilității intestinale. În schimb, o alimentație bogată în produse procesate și săracă în fibre poate favoriza constipația, adaugă el.

2. Activitatea fizică: „Când te miști, se mișcă și intestinele tale”

Mișcă-te – și sistemul tău digestiv va face la fel. „În timpul exercițiilor cardiovasculare, motilitatea intestinală încetinește temporar, dar revine în forță imediat ce ne oprim. Exercițiile fizice stimulează motilitatea intestinală, ceea ce poate ajuta la declanșarea unui scaun. Când te miști, se mișcă și intestinele tale”, explică dr. Bulsiewicz.

Și inversul este valabil: lipsa activității fizice poate încetini motilitatea intestinală și poate duce la constipație. Statul prelungit pe scaun poate exercita, de asemenea, o presiune excesivă asupra rectului. Potrivit dr. Brown, în timp, acest lucru poate slăbi mușchii implicați în procesul de eliminare, iar acești mușchi trebuie să funcționeze eficient pentru un scaun complet și satisfăcător.

3. Călătoriile nu sunt deloc prietenoase cu sistemul digestiv

Într-o postare pe Instagram din 2024, dr. Bulsiewicz a dezvăluit cele cinci motive pentru care nu poți avea scaun atunci când călătorești.

Este o problemă frecventă, confirmată și de ceilalți specialiști, din mai multe cauze: schimbarea fusului orar perturbă ritmul circadian, alimentația și aportul de apă se modifică, nivelul de stres crește, iar activitatea fizică tinde să scadă. Întârzierile pe pista aeroportului sau zborurile lungi nu sunt deloc prietenoase cu sistemul digestiv.

4. Stresul și anxietatea influențează axa creier-intestin

Unul din trei adulți americani raportează că se confruntă cu niveluri „extrem de copleșitoare” de stres aproape în fiecare zi, conform unui studiu realizat în 2023 de Asociația Americană de Psihologie. Acest stres ne afectează nu doar percepția asupra lumii, ci și frecvența și momentul în care avem scaun.

„Stresul și anxietatea influențează axa creier-intestin, ceea ce poate duce la modificări ale obiceiurilor intestinale. Stresul poate crește contracțiile colonului, provocând diaree, sau poate încetini motilitatea intestinală, cauzând constipație”, explică dr. Brown.

Reacția intestinului la stres depinde de fiziologia fiecăruia și de hormonii eliberați în situații tensionate, precum cortizolul sau adrenalina.

5. Anumite afecțiuni medicale pot crește sau reduce frecvența scaunelor

Pe lângă provocările mentale, și alte afecțiuni pot influența frecvența și regularitatea scaunelor. Printre acestea se numără bolile inflamatorii intestinale (cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă), sindromul de colon iritabil (SCI), boala celiacă, hipotiroidismul, diabetul și afecțiunile neurologice precum boala Parkinson sau scleroza multiplă, explică dr. Brown. Aceste condiții pot determina fie creșterea, fie reducerea frecvenței cu care mergi la toaletă.

6. Anumite medicamente, precum antidepresivele și narcoticele, provoacă deseori constipație

Medicamentele fără rețetă, precum laxativele și emolienții intestinali, sunt concepute pentru a stimula tranzitul intestinal sau pentru a ușura eliminarea scaunului.

În schimb, unele medicamente eliberate pe bază de prescripție, inclusiv anumite antidepresive sau narcotice, cum ar fi opioidele, pot provoca deseori constipație prin reducerea secrețiilor intestinale și încetinirea motilității digestive, explică dr. Brown.

Dacă ai început un tratament nou și observi schimbări în obiceiurile tale de a merge la toaletă, discută cu medicul tău — acesta poate ajusta medicația sau îți poate recomanda soluții pentru a-ți ajuta digestia.

7. Sarcina: schimbările hormonale relaxează mușchii tractului digestiv

Sarcina poate face ca regularitatea scaunelor să devină mai dificilă. Fătul în creștere apasă pe rect, ceea ce poate îngreuna eliminarea. În plus, „schimbările hormonale din timpul sarcinii pot reduce motilitatea intestinală, cauzând constipație”. Dr. Brown mai explică: „Nivelurile crescute de progesteron relaxează mușchii tractului digestiv, încetinind deplasarea scaunului prin colon”.

8. Îmbătrânirea: mișcarea redusă, mușchii slăbiți și nervii mai puțin sensibili afectează digestia

Sistemul nostru digestiv încetinește natural pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce duce la scaune mai rare, explică dr. Brown. De obicei, pe măsură ce îmbătrânim, ne mișcăm mai puțin, iar, așa cum am menționat deja, un nivel scăzut de activitate fizică face ca persoanele de orice vârstă să aibă mai puține scaune.

În plus, odată cu îmbătrânirea și trecerea timpului, toți mușchii noștri — inclusiv cei din colon și rect — slăbesc, ceea ce crește riscul de constipație. Totodată, conform dr. Brown, și nervii devin mai puțin sensibili, inclusiv cei din rect, ceea ce face mai greu să simțim nevoia de a merge la toaletă.

Concluzie

Înțelegerea celor opt factori-cheie care influențează tranzitul intestinal nu este doar un exercițiu de curiozitate — este o invitație la a-ți cunoaște mai bine corpul și la a prelua controlul asupra sănătății tale digestive. Fie că e vorba de alimentație, mișcare, stres sau alte aspecte, fiecare detaliu contează în menținerea echilibrului delicat al sistemului digestiv.

Așadar, fii atent la semnalele pe care ți le transmite corpul și nu subestima puterea obiceiurilor zilnice. Cu mici ajustări și grijă față de tine, poți transforma mersul la toaletă dintr-o sursă de disconfort într-un act natural, previzibil și fără griji. Pentru că sănătatea începe cu atenția la cele mai simple momente — chiar și la cele mai intime.