De ce trăiesc apicultorii mai mult. Ingredientele surprinzătoare ale înțepăturii de albină

O familie de apicultori din județul Arad explică pentru Adevărul de ce este bine să fii înțepat de albine. Aceștia susțin că ajută la îmbunătățirea sănătății.

Florina și Florin Margea spun că atunci când o înțepătură de albină este activată, eliberează mult mai mult decât venin. Se estimează că între 18 și 20 de antibiotice naturale și antivirale se găsesc în amestecul rezultat, alături de substanțe antiinflamatoare și de reducere a durerii. Prin urmare, apicultorii sunt oameni sănătoși și durata lor de viață este mai mare față de restul populației.

Florina Margea ne explică cum se administrează înțepătura de albine.

„Venin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de albine, prin înţepături directe. Albinele sunt stimulate să înţepe în zona afectată, în puncte ţintă sau în puncte de acupunctura. Veninul provenit din înţepătura directă a albinelor din sezonul de primăvară este cel mai eficient din punct de vedere terapeutic, în respectiva perioadă albinele hrănindu-se cu polen de bună calitate pentru a produce venin puternic”, spune Florina Margea.

Aceasta spune că sunt și peroane alergice și atunci tebuie avută mare grijă.

Pe vremuri veninul de albine era folosit ca remediu tradițional pentru tratarea artritei, reumatismului, durerilor de spate sau chiar și boli ale pielii. Asta deoarece are un conținut bogat de melitină cu proprietăți antiinflamatorii, inflamația fiind principala cauza care duce la apariția acestor tipuri de afecțiuni. De asemenea, este util în regenerarea pielii.

Compoziţia chimică a veninului de albine

Veninul de albine conţine 46,36% carbon, 7,56% hidrogen şi 13,30% azot şi este compus din proteine, enzime, hormoni, săruri minerale, uleiuri eterice şi alte substanţe volatile.

Principalul component al veninului de albine îl reprezintă substanţele proteice în a căror structură există trei fracţii. După cum spunea familia de apicultori din Arad cea mai importantă fracţie proteică este melitina, aceasta fiind considerată şi componenta cea mai activă a veninului.

În melitină s-au identificat glicocol, alanină, valină, leucină, izoleucină, serină, tirozină, lizină, arginină, asparagină, glutamină, triptofan, prolină. Această fracţie a veninului dizolvă eritrocitele, degajează histamină şi serotonină, scurtează fibrele musculare netede şi striate, scade presiunea sanguină şi ritmul respirator, blochează sincopele nervoase periferice şi centrale etc.