Cel mai bun antiinflamator pentru flora intestinală, ignorat de români: Secretul pentru o digestie și imunitate puternică

Protejarea sănătății intestinale este esențială pentru un organism puternic și sănătos. Mai mult, a face acest lucru într-un mod delicios este incredibil de simplu și benefic.

Deși sănătatea microbiotei intestinale a fost întotdeauna importantă, aceasta a devenit tot mai relevantă în ultimii ani. Până atunci, nu era pe deplin înțeles rolul combinației de bacterii și microorganisme care trăiesc în sistemul nostru digestiv. Acestea joacă un rol esențial în calitatea vieții noastre.

Echilibrul microbiotei noastre afectează direct calitatea vieții, de la digestie până la funcționarea sistemului imunitar. Totuși, factori precum stresul, dieta dezechilibrată și lipsa activității fizice pot perturba semnificativ acest ecosistem delicat, ducând la tulburări digestive și la o absorbție deficitară a nutrienților.

Specialiști internaționali, precum nutriționista Isabel Martorell, doctor în Biomedicină, subliniază importanța includerii anumitor alimente în dieta noastră pentru a promova un microbiom sănătos. Printre acestea, anghinarea cunoscută drept „planta regilor” se remarcă drept una dintre cele mai benefice pentru sănătatea intestinală, datorită conținutului său ridicat de fibre prebiotice.

În România, anghinarea (Cynara scolymus) este o plantă relativ puțin cunoscută și consumată, în ciuda beneficiilor sale nutriționale și terapeutice. Deși este apreciată în bucătăriile mediteraneene și occidentale, utilizarea sa în țara noastră rămâne limitată.

Microbiota și sănătatea

Microbiota intestinală este alcătuită din miliarde de microorganisme care colaborează pentru a descompune alimentele, a sintetiza vitamine și a menține echilibrul sistemului imunitar. Un dezechilibru în această floră bacteriană, cunoscut sub numele de disbioză intestinală, poate duce la diverse probleme de sănătate, de la tulburări digestive până la afecțiuni mai grave, precum sindromul de intestin iritabil (SIBO) sau intoleranțele alimentare. Pentru a preveni aceste probleme, este esențial să adoptăm o dietă care sprijină dezvoltarea bacteriilor „bune” și limitează înmulțirea microorganismelor dăunătoare.

În acest context, nutriționista Isabel Martorell recomandă consumul de alimente bogate în fibre, deoarece acestea reprezintă o sursă esențială de hrană pentru bacteriile benefice. Printre alimentele cele mai eficiente în susținerea unei microbiote sănătoase, anghinarea se remarcă prin proprietățile sale deosebite, conform publicației El Español.

Anghinarea – o comoară pentru sănătatea intestinală

Anghinarea este una dintre cele mai valoroase surse de fibre prebiotice – un tip special de fibre care nu pot fi digerate de organismul uman, dar care constituie hrana preferată a bacteriilor benefice din intestin.

Potrivit expertei în nutriționism și biomedicină, fibrele din anghinare, în special inulina, au un impact extrem de pozitiv asupra microbiotei intestinale. Inulina este o fibră care traversează întreg tractul digestiv până ajunge în colon, unde este fermentată de bacteriile intestinale. Acest proces generează acizi grași cu lanț scurt, compuși esențiali pentru menținerea integrității mucoasei intestinale și reducerea inflamațiilor.

În plus, inulina acționează ca un veritabil „prebiotic”, susținând în mod selectiv dezvoltarea bacteriilor bune, cum sunt bifidobacteriile. Acest efect contribuie la diversificarea microbiotei – un aspect esențial pentru o digestie sănătoasă și pentru prevenirea bolilor cronice.

Datorită conținutului său bogat în inulină, anghinarea nu doar că ajută la echilibrarea florei intestinale, dar oferă și protecție împotriva bacteriilor dăunătoare, precum Escherichia coli, responsabilă de numeroase probleme digestive.

Proprietățile anghinarei – sprijin natural pentru digestie și imunitate

Principalul compus prebiotic din anghinare, inulina, este un lanț de molecule de fructoză care nu poate fi descompus de enzimele digestive ale organismului uman. Totuși, anumite microorganisme din intestin sunt capabile să fermenteze această fibră.

Acest proces de fermentare generează acizi grași cu lanț scurt, care hrănesc celulele ce căptușesc intestinul și întăresc bariera protectoare intestinală. Această barieră este crucială pentru a preveni pătrunderea toxinelor și a agenților patogeni în sânge, ceea ce ar putea declanșa inflamații și diverse probleme de sănătate.

În plus față de conținutul său ridicat de fibre prebiotice, anghinarea conține și antioxidanți, precum și compuși bioactivi care susțin sănătatea digestivă. Printre aceștia, polifenolii se remarcă prin efectele lor antiinflamatoare și prin protecția pe care o oferă celulelor intestinale împotriva stresului oxidativ.

Prin urmare, includerea anghinarei în alimentația zilnică nu doar că stimulează creșterea bacteriilor benefice, ci și contribuie la reducerea inflamației intestinale, îmbunătățește digestia și protejează întregul sistem.

Anghinarea în cultura culinară românească: De la delicatesă exotică la aliment benefic

Anghinarea nu este un aliment de bază în dieta românilor. Este considerată o delicatesă exotică, întâlnită mai ales în restaurantele cu specific internațional sau în magazinele specializate. Consumul său este redus, parțial din cauza lipsei de familiaritate, dar și a gustului ușor amar, care poate fi neobișnuit pentru „palatul românesc” - gusturile și preferințele alimentare tradiționale ale românilor.

Pentru mulți, anghinarea este asociată mai degrabă cu medicina naturistă decât cu gastronomia. Este utilizată frecvent sub formă de ceaiuri, tincturi sau suplimente alimentare pentru susținerea funcției hepatice și a digestiei. În bucătăria tradițională românească, rețetele care includ anghinare sunt rare, ceea ce accentuează lipsa de familiaritate cu această plantă.

Totuși, există un interes tot mai mare pentru introducerea anghinarei în cultura și consumul românesc. Inițiativele de cercetare și omologare a soiurilor adaptate climatului local, precum și promovarea beneficiilor sale pentru sănătate, ar putea contribui la creșterea popularității acestei plante. În plus, tendințele actuale de alimentație sănătoasă și diversificată oferă oportunități reale pentru integrarea anghinarei în dieta românilor.

În concluzie, deși în prezent anghinarea nu ocupă un loc important în cultura culinară și agricolă românească, există premise solide pentru creșterea interesului și consumului acesteia în viitor.

Cum să introduci anghinarea în alimentație. Alte fructe și legume sănătoase

Anghinarea este un aliment versatil, care poate fi consumat în multe feluri: în salate, supe, tocănițe sau la grătar. Indiferent de preparare, reprezintă o alegere excelentă pentru a adăuga fibre prebiotice în dietă.

Dacă îți este greu să găsești anghinare proaspătă, o alternativă practică este anghinarea conservată — important este să alegi variante fără aditivi sau conservanți artificiali. De asemenea, suplimentele pe bază de anghinare (pudră sau extracte de inulină) pot fi o soluție utilă pentru cei care nu apreciază gustul anghinarei, dar doresc să beneficieze de efectele sale pozitive asupra sănătății intestinale.

Nutriționista Isabel Martorell recomandă, de asemenea, și alte alimente de sezon benefice pentru microbiotă. Printre acestea se numără broccoli și leguminoasele, precum lintea și năutul, care sunt bogate în fibre și compuși bioactivi. Fructele, cum ar fi merele, bananele și citricele, reprezintă și ele surse excelente de fibre prebiotice, care hrănesc bacteriile „bune” din intestin, ca și anghinarea.

Pentru o dietă echilibrată și benefică pentru flora intestinală, experta recomandă consumul de alimente proaspete și de sezon, combinat cu un stil de viață sănătos, care include mișcare regulată și gestionarea stresului. Aceste obiceiuri nu doar că susțin o microbiotă robustă, ci contribuie și la o stare generală de bine și o calitate mai bună a vieții.