Cafea clasică sau ness? Mitul fals care stă la baza unei alegeri pe care o fac mulţi

Foarte mulţi cred că există o diferenţă importantă între ness şi cafeaua clasică şi merg pe ideea că o ceaşcă de cafea solubilă este mult mai tare.

Cafeaua e pentru cei mai mulţi o doză de energie care nu trebuie să le lipsească în nicio zi, iar pentru alţii e un ritual de dimineaţă. De-a lungul timpului s-au format mai multe mituri legate de cafeaua solubilă, denumită popular „ness” în România. Există multe persoane care încă nu ştiu care e mai sănătoasă şi să aleagă ness sau cafeaua clasică, preparată la ibric, filtru sau espressor. 

De fapt, ness-ul nu este altceva decât o cafea fără zaţ. Procesul tehnologic este unul destul de simplu: cafeaua este îngheţată, apoi mărunţită şi deshidratată. Potrivit producătorilor, procesul tehnologic nu implică niciun fel de chimicale sau trucuri ascunse. 

Un mit pe care îl invocă cei care nu ştiu ce să aleagă între ness şi cafeaua clasică este faptul că prima variantă ar fi mult mai puternică, mai concentrată. Însă, potrivit studiilor ştiinţifice, cafeaua solubilă nu este mai „tare”, chiar din contră. O ceaşcă de cafea de 150 mililitri de ness are aproximativ 50 de miligrame de cafeină, în timp ce una clasică are 80 de miligrame de cafeină. 

Prin urmare, eventualele stări de agitaţie şi de palpitaţii ale inimii sunt doar din faptul că pur şi simplu e posibil să fi băut prea multă cafea solubilă şi nu din cauză că ar fi mai puternică. 

Cafea clasică sau ness. Amândouă aduc numeroase beneficii organismului 

În ceea ce priveşte curiozităţile despre cafea trebuie spus faptul că, potrivit organizaţiei „Food an Drug Administration”, substanţa activă din cafea, cafeina, este folosită şi în unele reţete de medicamente ca un remediu împotriva somnolenţei, a oboselii sau pentru ameliorarea unor dureri. 

Tot de pe lista de curiozităţi despre cafea am extras şi faptul că substanţa activă din cafea se mai găseşte, în afară de boabele de cafea, şi în frunze de ceai, boabe de cacao, seminţe de guarana, frunze de yerba mate sau coajă de yoco. De asemenea, cafeina mai există în alimente precum ceaiul, ciocolata, sucuri răcoritoare sau băuturi energizante.

Potrivit unor studii, cafeina din cafea ar ajuta la scăderea în greutate sau cel puţin previne îngrăşarea. De asemenea există informaţii, însă deocamdată vorbim doar de teorii, conform cărora cafeina ar reduce pofta de mâncare şi ar stimula termogeneza, un metodă prin care organismul generează căldură şi energie. 

Tot din lista de curiozităţi despre cafea este şi faptul că îi ajută pe care sunt în depresii grave. Potrivit The World Journal of Biological Psychiatry, cercetătorii au ajuns la concluzia că o ceaşcă de cafea pe zi ar scădea gândurile suicidale. 

Specialiştii de la „Johns Hopkins” University spun că o cafea băută înainte de un examen, datorită cafeinei, ar ajuta puterea de concentrare şi memoria celor care învaţă pentru examene.