Cumpăna dinaintea căsătoriei: cele trei întrebări care „prezic” reuşita sau eşecul unei căsnicii
0Orice cuplu ajuns în pragul căsătoriei visează la un „drum” lin în căsnicie, iar pentru a determina dacă două persoane sunt făcute una pentru cealaltă, oamenii de ştiinţă propun trei întrebări care pot „prezice” viitorul unei perechi.
Oamenii căsătoriţi sunt mai fericiţi şi mai satisfăcuţi de viaţa lor decât cei necăsătoriţi, mai ales în perioade stresante şi dificile. Cum ne putem alege, însă, partenerul potrivit pentru o relaţie longevivă şi fericită? Potrivit terapeutului de cuplu Peter Pearson, foarte importantă este chimia dintre parteneri.
„Chimia nu este totul, dar dacă nu există deloc, drumul va fi unul greoi. La fel şi dacă aceste sentimente vin doar din partea unei persoane. Pasiunea este greu de construit, dar dacă reuşeşti să o contruieşti de la zero, vei fi mai bogat decât Bill Gates”, a declarat Pearson.
În această categorie intră chimia sexuală, dar şi chimia socială, care joacă de asemenea, un rol foarte important şi care este definită prin modul în care ne simţim alături de partener. Aceasta apare uneori şi în cazul aventurilor amoroase, combinată cu dorinţa sexuală. Teoria lui Pearson a fost mai întâi dezbătută de psihologul canadian Eric Berne, în anii ’60, care a pus la punct „analiza tranzacţională”, un şablon creat în încercarea de a oferi o perspectivă asupra felului în care partenerii de cuplu interacţionează.
Conform teoriei lui Berne, o persoană are trei „stări de ego”, părintele, copilul şi adultul, iar când două persoane sunt cu adevărat compatibile, se conectează la toate cele trei nivele. Pentru a testa această compatibilitate din perspectiva fiecărei stări, Berne propune trei întrebări.
1. Eu şi partenerul meu avem valori şi principii similare? (părinte)
2. Ne distrăm împreună? Putem fi spontani? Îmi consider partenerul atrăgător? Călătorim împreună? (copil)
3. Ne considerăm, unul pe celălalt, inteligenţi? Facem o echipă bună în soluţionarea problemelor? (adult)
Deşi este ideal ca toate răspunsurile să fie pozitive, anumite cupluri reuşesc să aibă o relaţie fericită şi echilibrată chiar dacă nu se potrivesc în aspectele. „O persoană poate fi iubitoare şi aventuroasă, în timp ce cealaltă este responsabilă şi grijulie. Se completează. Cu toate acestea, există riscul ca, la un moment dat, unul din parteneri sa obosească în încercarea de a ţine pasul cu celălalt”, a spus Berne.