Copiii din România sunt cei mai fericiţi din lume: pe ce locuri se situează copiii din Norvegia şi cât de protejaţi se simt în familie

Copiii din România sunt cei mai fericiţi din lume, având, în plus, o părere foarte bună despre aspectul lor fizic, potrivit unui sondaj realizat de organizaţia internaţională Children’s Worlds, în cadrul căruia s-a analizat gradul de bunăstare al micuţilor din 16 ţări.

În urma unui sondaj realizat de organizaţia internaţională Children’s Worlds, la care au participat 16 ţări, inclusiv România, copiii români au ocupat primul loc în topul celor mai fericiţi copii din lume. Conform publicaţiei britanice „Daily Mail”, 9,08 din zece copii români s-au declarat mulţumiţi de viaţa lor în sânul familiei, spre deosebire de copiii din Norvegia, Germania şi Marea Britanie, ţări care s-au situat pe locuri inferioare.

Mai mult decât atât, chestionarul a dovedit că micuţii din România stau foarte bine şi cu încrederea în propria persoană, ocupând primul loc în topul nivelului de satisfacţie pe care îl simt în legătură cu felul în care arată, cu 3,75 din patru copii mulţumiţi de calităţile lor fizice. Imaginea de sine sănătoasă a copiilor români poate fi pusă în legătură cu faptul că aproximativ 33% dintre cei intervievaţi nu au acces la internet, mediu în care sunt promovate, în mod agresiv, modele nerealiste pentru copii. 

Aceste imagini le cauzează copiilor o imagine proastă despre propria persoană, dovadă că micuţii din Coreea de Sud, care au acces la internet în proporţie de 94%, sunt cei mai nemulţumiţi de felul în care arată. Ţara asiatică ocupă ultimul loc în topul nivelului de mulţumire când vine vorba de trăsăturile fizice. 

România, pe primul loc în sondajul „Fericirea copiilor, după ţară” FOTO Daily Mail

Când vine vorba de nivelul de satisfacţie al copiilor în legătură cu felul în care arată, românii sunt cei mai mulţumiţi FOTO Daily Mail

Siguranţa acasă şi la şcoală, o problemă

Polonia a ieşit pe primul loc la siguranţa copiilor în mediul familial, în jur de 87% din copiii care au luat parte la sondaj declarând că se simt protejaţi atunci când sunt acasă. În acest top, România a ocupat locul al cincilea, după Columbia, Spania şi Estonia, în timp ce micuţii din Norvegia, Germania şi Marea Britanie nu se regăsesc în primele şase locuri, potrivit sondajului. Siguranţa la şcoală este o altă problemă abordată de studiul Children’s Worlds, 14% din copiii români fiind hărţuiţi, în ultima lună, de mai bine de trei ori în locul în care merg să studieze. 

Tabelul copiilor hărţuiţi la şcoală, după ţară FOTO Daily Mail

Procentele arată că micuţii din Estonia sunt cei mai nefericiţi din acest punct de vedere, unde 24% sunt hărţuiţi la şcoală de mai mult de trei ori pe lună, în timp ce doar 6% din şcolarii din Coreea de Sud se găsesc în aceeaşi situaţie. 

Procentul copiilor care se simt în deplină siguranţă când sunt acasă FOTO Daily Mail

Potrivit psihologului român Iulian Fulaş, problema hărţuirii în şcoli ar putea fi ameliorată dacă profesorii ar înţelege acest comportament şi dacă i-ar învăţa pe copii cum să gestioneze astfel de situaţii.

Unii copii mai puternici se folosesc de forţă pentru a-şi exercita superioritatea faţă de cei mai slabi decât ei. Este important ca profesorii să nu confunde acest comportament cu un conflict banal între elevi şi să îl ignore. Copiii trebuie să înveţe, în şcoli, cum să-şi transforme agresorii în prieteni, să-i trateze cum îşi doresc ei să fie trataţi. Dacă le raspund cu furie se transformă în victime. Dacă sunt învăţaţi să nu reacţioneze cu furie, vor câştiga «jocul puterii», arătându-le respect agresorilor, iar aceştia vor raspunde în acelaşi mod, declară psihologul Iuliana Fulaş.

La studiul realizat de organizaţia internaţională Children’s Worlds au luat parte 16 ţări: România, Columbia, Spania, Israel, Algeria, Turcia, Malta, Norvegia, Germania, Africa de Sud, Estonia, Etiopia, Nepal, Coreea de Sud, Polonia şi Marea Britanie. 

Oamenii de ştiinţă din fiecare ţară au analizat răspunsurile micuţilor cu vârsta de opt ani, care au fost intervievaţi cu privire la felul în care se simt acasă, în sânul familiei, bunăstarea personală şi părerea cu privire la respectarea drepturilor copiilor, hărţuire, starea generală de fericire. Aceştia au mai primit întrebări despre prietenie, bani şi posesiuni personale, şcoală, zona în care locuiesc şi felul în are îşi ocupă timpul liber, iar la final, răspunsurile au fost comparate.