Microsoft Summit 2014: Ce înseamnă inovaţia şi cum poţi ajunge de la o idee la următoarea mare tehnologie a lumii
0Ce înseamnă să inovezi în tehnologiei? Cele mai mari succese au reprezentat unelte disruptive pentru acest domeniu, dar poate fi intuită o reţetă perfectă? La Microsoft Summit 2014, unul dintre cei mai buni oameni în explicarea prezentului şi intuirea viitorului tehnologiei a încercat să ofere un răspuns.
La Microsoft Summit 2014, desfăşurat în Bucureşti între 12 şi 13 noiembrie, s-a discutat mult despre impactul inovaţiilor tehnologice fie că este vorba de o echipă de dezvoltatori mai productivă, fie că se pune problema deciziilor mai bune luate de o companie care se poate folosi la maximum de informaţii. În acest sens, Microsoft oferă din această lună companiilor din România o nouă soluţie pentru creşterea productivităţii departamentelor de vânzări, care include Microsoft Dynamics CRM Online Professional cu Office 365 şi Power BI.
Microsoft le oferă, astfel, profesioniştilor din domeniu o combinaţie foarte bună de instrumente care pot fi integrate uşor cu aplicaţiile de business pentru îi ajuta să obţină rezultate mai bune. Întreaga suită de soluţii este disponibilă în cadrul unei oferte promoţionale, la preţul de 52 de euro lunar per utilizator. Totuşi, să revin la ideea de inovaţie şi ce înseamnă aceasta cu adevărat pentru două mari categorii: creatorii din IT şi utilizatorii din IT. David Chappell, consultant pe tehnologie şi director la Chappell & Associates, a vorbit despre inovaţia care aduce valoare, iar experimentele nu pot fi trecute niciodată drept inovaţie, dacă nu ajung să aibă valoare.
Cele trei feţe ale unei inovaţii
Subiectul pe care s-a concentrat Chappell în discursul său a fost inovaţia cu precădere în cloud, acolo unde Microsoft şi alte companii au arhitecturi puse la punct, dar încă este căutat acel „element care vinde“. Pentru ca o inovaţie să îşi demonstreze valoarea, Chappell a spus că trebuie să reziste modelului i3: idee, implementare şi infuzie. Prima presupune să ai conceptul nou, a doua să testezi dacă e utilizabil şi a treia să îl transformi în ceva util altora. Interfaţa grafică e un exemplu: Xerox a avut-o, Apple a preluat-o, Microsoft a exploatat-o la maximum cu Windows 1.0, apoi Windows 3.1 şi a devenit profitabilă şi dezirabilă de către utilizator.
„E greu să găseşti ideile bune la timpul potrivit, iar oamenii nu sunt dornici de schimbare, de aceea partea de infuzie e cea mai dificilă“, a spus Chappell. Dar aşa apare inovaţia. El nu s-a referit însă la utilizatori neapărat la cei finali, indivizii care folosesc tehnologia, ci la companii care o folosesc pentru profit. Pentru el, Microsoft este un creator de tehnologii, iar entităţi precum băncile, guvernele şi altele similare sunt cele care utilizează. Astfel, creatorii au ideea tehnologiei, iar utilizatorii au ideea unei afaceri folosind acea tehnologie. Ambele inovează, dar o fac diferit.
Este apoi inovaţia conceptuală şi incrementală, cea din urmă fiind mai uşor de realizat. Spre exemplu, Tim Burners-Lee a avut ideea web-ului pentru a accesa mai uşor documente. A creat arhitectura, dar a fost flexibilă, utilizatorii finali au putut dezvolta pe ea. Conceptual creezi o nouă infrastructură, iar incremental alţii schimbă componente în acea infrastructură pentru a o dezvolta.
„Ca să creezi schimbări în arhitectură trebuie să fii atent la oamenii care folosesc şi cum folosesc, la obiceiurile lor. Pentru noi arhitecturi trebuie să vezi însă ce au nevoie oamenii să facă“, a argumentat Chappell. Desigur, cea incrementală e mai uşor de realizat: vor oamenii video mai bun? Atunci, implementezi unelte noi.
Inovaţia între eşec şi succes
Chappell a mai spus că în momentul în care inovaţia este conceptuală, mai bine nu asculţi de publicul căreia i se va vinde acea idee. „Ford a spus la un moment dat, după ce a avut succes cu automobilul, că dacă i-ar fi întrebat pe oameni ce vor, atunci ei ar fi cerut un cal mai rapid“, a afirmat acesta. Astfel, conceptual poţi eşua mai uşor, dar şi beneficiile sunt mai mari. Conceptuală este şi platforma cloud Azure de la Microsoft. Încă sunt clienţi pe care nu-i ştie şi nici n-a ajuns la mecanismul perfect de vânzare, dar când trece la incremental sunt date cunoscute şi are şanse de creştere spre a fi lider pe piaţă precum e Windows pe sisteme de operare.
Noua ţintă pentru companii este mediul de cloud computing. Microsoft s-a poziţionat bine prin Azure şi prin uneltele de business intelligence care să folosească bazele mari de date ale companiilor, dar asta nu înseamnă că a scăpat de probleme. David Chappell a şi explicat de ce e uşor pentru companiile mari să eşueze în faza conceptuală.
„Spre deosebire de cei mari, cei din startup nu sunt constrânşi de limitele unei pieţe. Ei se gândesc la valoare pentru cei care vor cumpăra. Succesul este direct legat de valoare pentru clienţi, pe când în marile companii succesul individual ţine de structura companiei, de cât vor angajaţii să avanseze şi cum concurează între ei“, a afirmat acesta. „Apoi, în startup dacă eşuezi nu rişti stabilitatea financiară a unui grup imens. În State poţi eşua, continui, ba chiar te poţi lăuda că ai încercat atâtea idei noi. În companiile mari n-ai lejeritatea asta“, a mai spus el.