Prima jumătate a somnului resetează creierul. Ce se întâmplă în a doua jumătate

Oamenii au trei nevoi de bază pentru a supraviețui: hrană, oxigen și somn. Odihna este esențială pentru ca creierul să se „organizeze”, ceea ce include fie eliminarea informațiilor nou învățate, fie memorarea pe termen lung. În mod interesant, un nou studiu dezvăluie că această resetare a conexiunilor cerebrale se întâmplă doar în prima jumătate a nopții de somn, relatează StudyFinds.  

Somnul se numără printre cele mai mari mistere ale organismului uman. În timp ce știm că somnul este benefic pentru sănătate, motivele care stau la baza anumitor procese rămân necunoscute. Teoria actualului studiu indică faptul că este posibil ca creierul să înlăture anumite conexiuni neuronale în timpul somnului pentru a preveni supraîncărcarea cu informații, facilitând învățarea de lucruri noi a doua zi. 

Atunci când o persoană este trează, conexiunile dintre celulele creierului devin mai puternice. Totuși, realizarea unei conexiuni neuronale puternice și complexe necesită mai multă energie. Dacă orice conexiune cerebrală ar putea fi mai puternică și mai complexă, atunci ar deveni nesustenabilă din punct de vedere energetic. Potrivit studiului publicat în revista Nature, este posibil ca creierul să fi dezvoltat acest mecanism de resetare pentru a preveni apariția unui număr prea mare de conexiuni cerebrale active, ceea ce ar lăsa puțină energie pentru a crea altele noi în viitor. 

 „O perioadă "off-line"”

„Deși funcția somnului rămâne misterioasă, este posibil ca acesta să servească drept o perioadă "off-line" în care aceste conexiuni pot fi slăbite în tot creierul, pentru a fi pregătiți să învățăm lucruri noi în ziua următoare", afirmă Jason Rihel, profesor în cadrul Departamentului de Biologie Celulară și a Dezvoltării de la University College London. 

Totuși, concluziile acestei cercetări ridică semne de întrebare cu privire la motivul pentru care creierul resetează conexiunile neuronale doar în prima jumătate a nopții și ce rol are a doua jumătate a perioadei de somn. 

Studiul a fost realizat cu ajutorul peștilor zebră. Autorii studiului au înregistrat activitatea cerebrală a peștilor zebră atât în timpul somnului, cât și în timp ce nu dormeau. 

Cercetătorii au descoperit că creierul adăuga noi conexiuni atunci când era treaz și pierdea multe dintre ele în timpul nopții. Totuși, acest lucru a depins de nevoia de a dormi pe care peștele a acumulat-o pe parcursul zilei înainte de a i se permite să se odihnească. 

„Somnul are rolul de a reduce conexiunile din creier”

Astfel, oamenii de știință au observat, atunci când au privat peștii de somn pentru câteva ore în plus, o creștere a conexiunilor cerebrale. 

„Dacă modelele pe care le-am observat se confirmă la oameni, descoperirile noastre sugerează că această remodelare a sinapselor ar putea fi mai puțin eficientă în timpul siestei de la mijlocul zilei, când nevoia de somn este încă scăzută, mai degrabă decât noaptea, când avem cu adevărat nevoie de somn", adaugă Dr. Rihel. 

Echipa notează că reorganizarea acestor conexiuni între celulele creierului a avut loc în timpul somnului cu unde lente, o parte a ciclului de somn care are loc la începutul nopții. 

„Descoperirile vin să completeze teoria conform căreia somnul are rolul de a reduce conexiunile din creier, ceea ce înseamnă că se pregătește pentru a învăța și a realiza noi conexiuni a doua zi. Dar studiul nostru nu ne spune nimic despre ceea ce se întâmplă în a doua jumătate a nopții", afirmă Anya Suppermpool, profesor la UCL Cell & Developmental Biology și la UCL Ear Institute, care a fost principalul autor al studiului. 

Dr. Suppermpool remarcă faptul că a doua jumătate a somnului ar putea avea un scop complet diferit. Există unele teorii care sugerează că a doua parte a somnului are rolul de a elimina toxinele și celulele moarte. În plus, o altă teorie a vizat legătura dintre somn și repararea celulelor deteriorate.