Vlad Mușatescu: „Câtă vreme parizerul concurează la preţ cu o carte, nu poate exista nicio economie de piaţă. Ci, cel mult, una de talcioc“
0Vlad Muşatescu, de la a cărui moarte se împlinesc 25 de ani, a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori umorişti români.
Într-un interviu acordat lui Dumitru Hurubă cu puţină vreme înainte de moarte, Vlad Muşatescu spunea că și-a ales eroii „din orice mediu. Iar în ultima vreme parcă m-ar tenta şi viaţa parlamentară. Care-i mai plină de chestii oculte decât găseşti în Misterele Londrei“.
„Câtă vreme parizerul concurează la preţ cu o carte, nu poate exista nici o economie de piaţă. Ci, cel mult, una de talcioc, obor sau târg de fiare vechi.“, spunea marele prozator.
Întrebat dacă a avut de câștigat de pe urma faptului că se numea Muşatescu, el a răspuns: „Absolut nimic. Tot aşa cum nea Tudorică Muşatescu îsi făcea iluzii că suntem neam de Muşatini, la fel şi-a închipuit lumea că-s urmaşul direct, în materie de dramaturgie al titanicului meu unchi. Ei, bine, teatrul m-a atras totdeauna numai ca spectator, şi nicidecum în calitate de producător. Visul meu, de-o viaţă, era s-ajung un poet de dimensiuni cosmice.
N-a fost să fie! Când am fost tentat să devin prozator de psihologie abisală, lectorii au râs în hohote, ajungând la concluzia că sunt un bun umorist. Sau, mai precis, cum spunea neasemuitul Nicolae Paul Mihail, geniul comic de la Sinaia: "Avem întrânsul pe-al doilea mare umorist al ţării. Locul întâi rămâne liber pentru a nu se isca probleme!" Ca beneficiu, de pe urma numelui de Muşatescu, este faptul că, de peste un deceniu şi ceva, sunt mereu propus preşedinte al juriului concursului şi festivalului Tudor Muşatescu, de la Câmpulung-Muscel“.
Prozatorul Vlad Muşatescu s-a născut la 4 mai 1922, la Piteşti. A urmat cursurile Liceului Militar din Craiova (1933-1936) şi ale Liceului Militar din Chişinău (1936-1939), fără a-şi susţine însă bacalaureatul.
S-a afirmat ca prozator satiric. A debutat ca autor de texte umoristice pentru copii: ''Bobby Felix Făt-Frumos şi motocicleta B.M.W.'' (1942) şi ''Magdalena şi Târţoi'' (1943), continuând cu ''Arici Pogonici'' (1948).
A scris şi proză pentru adulţi, încercând şi genul senzaţional în ''La sud de lacul Nairobi'' (1945), în care dezvăluie tainele vieţii de explorator.
Notorietatea sa literară a venit cu seria de romane poliţiste, în registru parodic, avându-l ca personaj pe Al. Conan Doi: ''De-a v-aţi ascunselea'' (1974), ''De-a puia gaia'' (1975), ''De-a baba oarba'' (1976), ''De-a bâza'' (1977), cărţi subintitulate "Jocurile detectivului Conan", reeditate sub titlul ''Extravagantul Conan Doi'' (1978).
A mai publicat romanele ''Contratimp'' (I-II, 1981-1983), ''Aventuri aproximative'' (I-III, 1984 - 1987), ''Oameni de bună credinţă'' (1989).
Traducător înzestrat, a tradus foarte mult, singur sau în colaborare, din A.J. Cronin (''Doamna cu garoafe''), E. Caldwell (''Povestiri despre albi şi negri''), V. Ivanov (''Trenul blindat''), G. Leroux (''Misterul camerei galbene''), J. Romains (''Stăpânii apelor''), Paul Féval (''Misterele Londrei''), E. Zola (''Gervaise''), R. Kipling, J. London ş.a.
Vlad Muşatescu a murit la 4 martie 1999, la Bucureşti.