Portretul autentic al lui Ioan de Hunedoara, salvat după cinci secole: „Fața frumoasă, părul lung, castaniu”

Cel mai vechi tablou care îl înfățișează pe Ioan de Hunedoara a fost restaurat recent la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Portretul său medieval este cu totul diferit față de cum era înfățișat în tablourile mai familiare românilor, realizate începând din secolul al XIX-lea.

Cea mai veche pictură care îl înfățișa pe Ioan de Hunedoara poate fi văzută în Castelul Corvinilor din Hunedoara și ar data din secolul al XV-lea. Este una dintre puținele reprezentări medievale ale voievodului transilvan.

Frescele zugrăvite în urmă cu peste cinci secole în Aripa Matia a castelului din Hunedoara redau legenda Corvinilor, indicând faptul că Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul nelegitim al regelui Sigismund de Luxemburg.

Într-una dintre scene este înfățișat Ioan de Hunedoara, copil, având părul blond și o figură luminoasă.

Este unul dintre rarele portrete ale acestuia, păstrate din epoca Huniazilor. Un alt portret medieval al lui Ioan de Hunedoara s-a păstrat în tipăritura Chronica Hungarorum, din 1488, a cărturarului Thuroczy. 

Cum era descris Ioan de Hunedoara, în Evul Mediu

Portretele mai cunoscute ale lui Ioan de Hunedoara au fost realizate în secolul al XIX-lea, însă reprezintă ilustrări fanteziste, consideră unii istoricii.

Potrivit onor autori medievali, Ioan de Hunedoara era descris ca fiind un om de înălţime mijlocie, bine legat, cu gât puternic, cu un păr castaniu sclipitor, ochii mari, faţa rumenă, cu un aer de seriozitate în ţinută.

„A fost bărbat frumos, de statură mijlocie, cap mare, cu păr lung, castaniu, ochi mari, cu privire blândă, faţa frumoasă trăgea în gălberie palidă, înfăţişarea maiestuoasă, cu umeri laţi, curajos, avea corp puternic”, scria cronicarul Antonio Bonfinius, contemporan lui Ioan de Hunedoara, cronicarul de la curtea regelui ungar Maria, fiul lui Ioan de Hunedoara.

Însușirile morale ale voievodului transilvan erau mai adesea menționate de istoricii epocii sale.

„El era bărbatul cel mai drept, care în orice bătălie era povăţuitorul cel mai tare şi cel mai viteaz, pentru că cu puţine oşti, dar cu mai mare inimă şi înţelepciune şi prin bărbăţia ostaşilor săi, peste aşteptarea tuturor, fară de vreun ajutor străini timp îndelungat a purtat război cu turcii”, informa Cronica lui Şincai, în 1444.

„Reputația lui Ioan de Hunedoara o întuneca pe a celorlalți, însă nu a sporit atât gloria ungurilor, cât a românilor din mijlocul cărora se născuse”, scria Enea Silviu Piccolomini (Papa Pius al doilea), contemporan lui voievodului transilvan.

Pictura salvată de stratul gros de tencuială

Pictura murală în care este înfățișat și Ioan de Hunedoara, în vremea adolescenței sale, datează din secolul al XV-lea și decorează Loggia Matia, de la etajul castelului medieval.

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperită de savantul Aranyi Lajos, a stat vreme îndelungată ascunsă sub câteva straturi de tencuială.

Tencuiala a salvat-o de cele cinci incendii care au cuprins de-a lungul timpului Castelul Corvinilor (video). Cel mai puternic dintre ele a avut loc în 1854 şi a mistuit o mare parte din castel.

Potrivit reprezentanţilor Muzeului Castelului Corvinilor, pictura din vremea regelui Matia este singura frescă laică din secolul al XV-lea care se păstrează într-o stare atât de bună în Transilvania. Ioan de Hunedoara şi mama sa sunt personajele principale înfăţişate în scenele care redau povestea Corvinilor.

Cine a fost Ioan de Hunedoara

Ioan de Hunedoara (d. 1456), cunoscut şi ca Iancu de Hunedoara, a condus Transilvania la mijlocul secolului XV şi a fost, de asemenea, guvernator al Ungariei.

Ioan de Hunedoara a fost tatăl regelui Matia Corvin al Ungariei şi s-a remarcat printr-o carieră militară strălucită. A condus armatele care au apărat Europa de invaziile otomane, iar în vara anului 1456 a reușit să alunge oştirile sultanului Mehmet II Cuceritorul de la porţile cetăţii Belgradului.

Ioan de Hunedoara a fost nu doar personaj istoric important în Europa secolului al XV-lea, dar și un erou al legendelor vremii. A fost supranumit „Atletul lui Hristos” (supranumele i-a fost atribuit de Papa Calixt al III-lea, pentru apărarea lumii creștine în fața invaziilor otomane).

O legendă creată de cărturarii epocii sale și ilustrată chiar și în frescele păstrate din secolul al XV-lea la Castelul Corvinilor spune că Ioan de Hunedoara a fost fiul regelui Sigismund al Ungariei.

Sigismund de Luxemburg, aflat în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, căreia, la despărţire, i-a dăruit un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Acest copil ar fi fost Ioan de Hunedoara.

Atunci când a crescut, Ioan de Hunedoara a fost adus de părinții săi la curtea regală, însă pe drum, un corb a furat inelul pe care tânărul îl avea asupra lui. Voicu, tatăl lui Ioan, a săgetat pasărea și a recuperat bunul de preț. Astfel blazonul nobiliar al Huniazilor (numiți și Corvini) a fost ales un corb cu inel în cioc.

Legenda este, însă, contestată, de istoric ca fiind adevărată.