Când livingul devine lux. Ce compromisuri fac tinerii pentru a-şi permite un acoperiş deasupra capului
0Pe fondul creșterii chiriilor, tinerii renunță la spații comune și optează pentru apartamente mai mici, astfel că alegerea unor locuințe fără living sau cu compromisuri privind spațiul comun devine astfel o tendință reală.
În contextul în care preţurile la chirii au atins valori ameţitoare, tinerii trebuie să se adaptează la realități care schimbă modul în care percep conceptul de „acasă”. Alegerea unor locuințe mai mici sau compromisuri privind spațiul comun nu mai este, astfel, doar o raritate urbană, ci o tendință alimentată de presiunea financiară și de evoluția pieței.
Tendința globală: apartamente fără living
Creșterea accelerată a chiriilor și prețurilor locuințelor în marile orașe a determinat o schimbare în prioritățile chiriașilor tineri. Mulți preferă acum să renunțe la spațiile comune, cum ar fi livingul, pentru a se încadra într-un buget limitat și pentru a locui mai aproape de zonele centrale sau de locurile de muncă.
Un exemplu concret vine din Statele Unite, unde tinerii care închiriază apartamente se confruntă cu costuri astronomice. Jen Sierra, în vârstă de 25 de ani, s-a mutat în 2022 de la Atlanta la New York și a descoperit existența apartamentelor cu mai multe dormitoare, dar fără living.
„Pentru mine, asta era ca un studio. Dar să ai dormitoare și să nu ai living, era ceva de neconceput în mintea mea. Nimic din ce văzusem până atunci”, declara tânăra pentru Reuters.
Specialiștii în imobiliare spun că această tendință nu este întâmplătoare. În SUA, numărul locuințelor închiriate fără living a crescut de aproape trei ori în ultimii cinci ani, potrivit unui studiu al platformei SpareRoom, iar majoritatea chiriașilor sunt persoane sub 35 de ani. Motivația este simplă: costurile ridicate impun compromisuri, iar locuințele eficiente din punct de vedere al spațiului devin o soluție practică.
Ce compromisuri fac tinerii chiriaşi români
Situația este similară și în România, unde tinerii se confruntă cu creșteri rapide ale chiriilor în orașele mari și o ofertă limitată de locuințe accesibile. Pentru mulți, soluția este împărțirea unui apartament cu mai mulți colegi, pentru a reduce costurile lunare.
Această practică nu mai este limitată la studenți, pentru că tot mai mulți tineri angajați în marile orașe optează pentru apartamente cu trei sau patru camere, în care spațiul comun este minimal, pentru a se încadra în bugetul lor.
În orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, chiria pentru un apartament central de două camere poate ajunge la 500-700 de euro pe lună, ceea ce face dificil de suportat costul de unul singur. Prin împărțirea unui apartament mai mare, chiria fiecăruia scade semnificativ, iar tinerii beneficiază de avantajele unei locații centrale și a facilităților mai bune.
Vrând-nevrând, chiriașii împart spații comune precum bucătării și băi, învață să gestioneze viața de zi cu zi în comun. În multe cazuri, apartamentele sunt amenajate astfel încât să maximizeze fiecare colț de spațiu, uneori sacrificând livingul tradițional, în favoarea dormitoarelor multiple și a birourilor pentru muncă sau studiu.
Tendința reflectă, în același timp, și o schimbare culturală: „acasă” nu mai înseamnă neapărat un spațiu generos, ci confort, eficiență și posibilitatea de a locui aproape de locul de muncă sau de facultate. Pentru tinerii din România, adaptarea la aceste realități presupune flexibilitate și planificare financiară, iar apartamentele fără living sau împărțirea spațiilor mari cu colegii devin soluții tot mai uzuale în fața unei piețe imobiliare presante.