Moşii de toamnă 2020. Ce trebuie să facem pentru sufletele celor adormiţi

Data de 31 octombrie marchează pentru creştinii ortodocşi o sărbătoare de o importanţă spirituală aparte: praznicul Moşilor de toamnă.

În bisericile ortodoxe din întreaga ţară se ţin cu acest prilej slujbe speciale de pomenire pentru rudele trecute la viaţa veşnică de-a lungul timpului: moşii şi strămoşii noştri. În tradiţia populară, praznicul închinat celor adormiţi în dreapta credinţă este cunoscut sub numele de Moşii de toamnă, scrie Click.ro.

Tradiţia ortodoxă a praznicului Moşilor de toamnă

În toate lăcaşurile ortodoxe, după Sfânta Liturghie, se oficiază slujba parastasului. În cadrul acestui ritual, credincioşii aduc la biserică daruri de milostenie pentru sufletele celor morţi din neamul lor: colivă, vin, colaci, tămâie.  Mai mult, credincioşii aduc pentru a fi slujite şi alte daruri: de mâncare, băutură şi chiar haine ale celor morţi pentru a fi sfinţite în timpul rugăciunii rostite de preoţi.  După această slujbă, ofrandele aduse la biserică pentru slujba de pomenire,  trebuie să fie împărţite oamenilor nevoiaşi.

Conform tradiţiei ortodoxe, în ziua de Moşi, rugăciunile şi parastasele credincioşilor pentru rudele trecute la viaţa veşnică reprezintă ultima posibilitate pe care le-o dă Dumnezeu celor adormiţi să fie ajutaţi înainte de a participa la Judecata de Apoi. Sfânta Scriptură spune că după moarte urmează Judecata particulară, iar omul se împărtăşeşte cu fericire sau cu suferinţă.  

La praznicul Moşilor de toamnă cinstim memoria rudelor şi prietenilor plecaţi dintre noi la viaţa veşnică. De aceea, la acest praznic, rugăciunile însoţesc faptele de milostenie ale credincioşilor, veniţi în biserici să-i pomenească pe cei  morţi. 

De ce se face prăznuirea sâmbăta

Credincioşii îşi pomenesc rudele adormite  în prima sâmbătă a lunii noiembrie, iar pentru Biserica Ortodoxă ziua de sâmbătă în care se face prăznuirea celor adormiţi are o semnificaţie aparte. Mai exact, conform Sfintelor Scripturi, sâmbăta este ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, dar sâmbăta este şi ziua care precede ziua  Învierii.

La Moşii de toamnă credincioşii păstrează momente de reculegere la mormintele celor dragi. Cu acest prilej, în cimitire, credincioşii  aprind lumânări,  rostesc rugăciuni împreună cu preoţii şi împodobesc mormintele cu flori. Tâmâia arde din belşug în timpul ritualului din cimitir, iar  aceasta simbolizează încrederea noastră în viaţa veşnică. După aceste ritualuri, se împart săracilor  pachete cu alimente. Toate aceste ofrande sunt dăruite pentru mântuirea sufletui celui adormit. 

Simbolurile creştine la slujba de pomenire: coliva şi vinul

Coliva şi vinul sunt principalele ofrande pe care le aduce orice creştin la slujba de pomenire. Coliva este expresia credinţei în nemurire şi înviere şi se preparată din boabe de grâu, numite de Domnul simboluri ale Învierii trupurilor. Grâul fiert, îndulcit cu miere,  este chiar trupul celui trecut la viaţa veşnică. La parastas, coliva suntem noi toţi, uniţi în aceeaşi credinţă în Dumnezeu. Coliva semnifică şi Biserica lui Hristos: aici cei vii împreună cu cei comemoraţi se regăsesc în rugăciune. Când se spune „Veşnica pomenire", ţinem coliva noi, toţi cei prezenţi la acea pomenire, împreună cu preotul, şi suntem uniţi  în acelaşi crez şi în aceeaşi credinţă. Ofrandele oferite de sufletul celui adormit au puterea să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru iertarea unor păcate, săvârşite de acesta cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii.

Acum ofrandele sfinţite în sfântele lăcaşuri : coliva, prescurea (pâinea) şi vinul, simboluri ale unităţii euharistice dintre cele două lumi, se împart în primul rând celor săraci-,copiilor şi vârstnicilor, dar şi persoanelor bolnave din comunitatea noastră. În pachetele cu mâncare să punem struguri, peşte, pâine, colivă şi măsline, comparate de Iisus cu sufletul omului.