Chipsuri din cartofi modificaţi genetic, din 2014?

Primii cartofi destinaţi consumului uman se află în perioada de monitorizare, urmând să fie avizaţi cel mai devreme peste patru ani. Soiul, rezistent la mană, a fost obţinut prin adăugarea unor gene de la cartoful sălbatic originar din America Centrală.

Două loturi identice ca suprafaţă, pe care s-au cultivat cartofi. La începutul lui august, cele două culturi arată însă diferit. În dreapta, plantele încep să se îngălbenească şi au frunzele „arse", în stânga, tulpinile sunt viguroase şi verzi.

„Dacă veniţi spre sfârşitul lunii în câmpurile de testare de la Staţiunea de cercetare ştiinţifică (Plant Science Garden) din Üplingen, din cartofii afectaţi deja de mană nu veţi mai găsi nimic. Cultura va fi integral compromisă, pentru că plantele nu au fost stropite împotriva manei. În câmpul din stânga, unde nu s-a aplicat, de asemenea, niciun tratament pesticid contra acestei boli, plantele vor ajunge la maturitate fără probleme", explică Kerstin Schmidt, director executiv al
BioTechFarm Germania.

Mana cartofului (Phytophthora infestans) este o boală care poate afecta până la 50% din recoltă, iar agricultorii o combat stropind plantele cu fungicide. Se estimează că, anual, 20% din recolta globală de cartofi este afectată de mană, pierderile fiind de circa 14 milioane de tone, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de euro.

„În Germania, tratamentul se aplică de la 7 până la 15 ori pe ciclu de producţie, fiecare stropire costându-l pe fermier în jur de 50 de euro/hectar. Nu există alte soluţii, astfel că stropirea cartofilor împotriva manei se aplică şi în agricultura organică", adaugă Kerstin Schmidt.

Cartofii amfora, la a doua generaţie

Ce se întâmplă însă în lotul care nu pare afectat de boală? Câmpul din dreapta a fost însămânţat cu cartofi obişnuiţi, iar cel din stânga cu un nou soi, denumit deocamdată „Fortuna" - un organism modificat genetic (OMG), care-şi datorează capacitatea de a se apăra de mană celor două gene provenind de la cartoful sălbatic din Mexic (America Centrală), gene care i-au fost adăugate prin bioinginerie de către specialiştii de la BASF.

Procesul de autorizare pe piaţa europeană a acestor cartofi va începe anul viitor, experţii în biotehnologie estimând că noul soi ar putea ajunge în consum cel mai devreme în 2014.

Pe alte loturi de la Üplingen (Saxonia Inferioară, Germania) este testată a doua generaţie a Amflora (cartofii de amidon utilizaţi la fabricarea hârtiei, a căror primă generaţie a fost deja aprobată pentru cultivare în Uniunea Europeană), dar există şi câmpuri de testare a cartofilor modificaţi genetic pentru plastic bio sau vaccinuri destinate animalelor. Mai multe companii, printre care BASF, Monsanto sau Pioneer, testează aici diverse soiuri de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, grâu şi tutun modificate genetic.

Consumatorii se tem

Companiile mari din industria alimentară au anunţat că nu vor utiliza prea curând cartofii modificaţi genetic, conform unui studiu făcut în primăvara acestui an de Greenpeace Germania. Cauza: chiar dacă noile soiuri vor fi autorizate pentru consumul uman, teama populaţiei faţă de organismele modificate genetic le-ar reduce vânzările şi le-ar aduce prejudicii de imagine, scrie publicaţia „Der Spiegel" în ediţia sa electronică.

În luna martie, după 14 ani de testare şi monitorizare, Comisia Europeană a aprobat cultivarea Amflora, cartoful destinat industrializării (fabricarea hârtiei şi a furajelor animale), dar ecologiştii au criticat vehement această decizie din cauza suspiciunilor privind rezistenţa ridicată a soiului la antibiotice. Doar trei ţări din UE cultivă Amflora pe suprafeţe însemnate: Germania (20 de hectare) şi Suedia (80 de hectare), pentru propagarea seminţelor, şi Cehia (115 hectare), pentru industrializare.

La mâna politicienilor locali

Uniunea Europeană are o politică extrem de restrictivă privind cultivarea OMG, dar, paradoxal, acestea pot ajunge destul de uşor în ţările membre prin importuri. Recent, Parlamentul European a decis să lase la latitudinea statelor UE decizia privind cultivarea OMG pe propriile teritorii. Cele mai importante suprafeţe cultivate în lume sunt în SUA (62,5 milioane ha), Argentina, Brazilia, Canada şi India. Principalele culturi sunt cele de porumb, soia şi bumbac.

În România, doar porumbul MON 810

Din anul 2007, România şi-a armonizat legislaţia în domeniul OMG cu cea a Uniunii Europene (UE), astfel că sunt autorizate pentru cultivare doar acele plante modificate genetic permise în UE. La noi se cultivă doar porumbul modificat genetic MON 810, rezistent la sfredelitorul porumbului.

Suprafeţele cultivate cu MON 810 şi producţiile recoltate au variat de la 332,5 hectare în 2007 (producţie totală - 1290,36 tone) la 7.146 ha în 2008 (producţie de 46.596,36 tone) şi 3.243,5 ha în 2009 (27.350,14 tone). Producţia a fost utilizată în autoconsum pentru sectorul zootehnic, sau a fost livrată fabricilor de nutreţuri combinate. Anul acesta, suprafaţa cultivată cu MON 810 este de 822,6 ha.