Universitate din România, pe primul loc într-un top european al frumuseții. Care este clădirea care se apropie de perfecțiune

Un top cu „Cele mai frumoase clădiri universitare din Europa” conform „raportului de aur” poziționează România în fruntea clasamentului. Practic, un imobil din țara noastră se apropie de perfecțiune.  

În Europa sunt peste 2.700 de universități, cu unele dintre cele mai emblematice repere și clădiri, bătrânul continent fiind cunoscut în întreaga lume pentru arhitectura sa remarcabilă. 

Și cum tot aici se află unele dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume, Knowledge Academy  a dorit să descopere care dintre aceste universități europene deține cea mai frumoasă clădire, conform regulii „proporția de aur în arhitectură”.

Surpriza a fost să descopere că există o construcție în România care se apropie cel mai mult de perfecțiune, armonie și frumusețe și care a fost poziționată pe primul loc în acest clasament european.

Biblioteca centrală universitară Carol I - comoara arhitecturală a României

Este vorba despre Biblioteca Centrală Universitară de la Universitatea București, cunoscută drept Biblioteca Carol I, care a obținut cel mai mare punctaj în privința „proporției de aur” care se referă în cazul de față la echilibrul dintre înălțime și lățime, raport ce o face aproape perfectă din punct de vedere estetic.

Uimitoarea clădire este una de patrimoniu, fiind monument istoric a cărui construcție s-a finalizat în 1893 și inaugurat în 1895 de Regele Carol I. Este opera arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economii și al vechiului Palat Regal. Este una și aceeași cu biblioteca incendiată în timpul Revoluției din decembrie 1989.

Scorul „proporției de aur” în cazul acesteia este de 94,07%, ceea ce o face să fie cea mai plăcută ochiului dintre toate clădirile universitare din Europa luate în calcul pentru studiu.

„Comoara de aur” din București a întrecut patrimoniul imobiliar al unor universități de prestigiu în lume precum Oxford sau Sorbona.

Oxford și Sorbona ocupă în clasament pozițiile a treia și a patra

Locul doi al clasamentului european care nu a luat în calcul și universitățile din Rusia, este ocupat de clădirea principală a Universității din Catania, Italia. Imobilul în stil baroc, construit în urma unui cutremur din 1693, a beneficiat de-a lungul vremurilor de mai multe renovări și reparații, mai ales după cutremurul din 1818. Raport de aur în privința acesteia este de 1,7879, iar procentul de similaritate de 89,5%.

Și „Radcliffe Camera”, o clădire tot în stil baroc a Universității Oxford din Anglia, se află pe podium pe poziția a treia. Numele l-a preluat de la medicul John Radcliffe care a lăsat moștenire fondurile necesare pentru construcția ei, în 1749, fiind considerată atracția principală a campusului Universității din Oxford. Găzduiește Biblioteca de Științe Radcliffe. A obținut un scor de 88,79%.

Celebra Universitate Sorbona din Paris are o clădire, cu aceeași denumire, care o clasează pe locul IV în acest top universități. Universitatea a dat lumii absolvenți incredibili, printre care oameni de știință câștigători ai premiului Nobel precum Madame Marie Curie, dar și scriitorul Honore de Balzac. Superbă din toată unghiurile, Clădirea Sorbona, cu o istorie incredibilă, a obținut un punctaj de 82,56%.

Studenții români învață în unele dintre cele mai frumoase clădiri universitare

O altă universitate, spre care se îndreptă în ultimii ani mulți studenți români, este Aarhus din Danemarca. Clădirea principală, diferită de cele menționate până acum, se remarcă prin stilul de arhitectură funcționalist. Oficial este recunoscută drept una dintre cele mai importante douăsprezece lucrări arhitecturale din istoria culturală a Danemarcei. În comparație cu clădirea principală a Universității din Copenhaga, cea din Danemarca a obținut un scor în privința raportului de aur de 82,17% față de 14,27%.

În acest top european printre primele 10 clădiri „de aur” regăsim și Biblioteca Universității din Heidelberg - Germania, una dintre cele mai vechi clădiri de pe această listă (1386), cu arhitectură romantică, gotică, în stil de basm (78,51%), dar și Collegium Novum al Universității Jagiellonian din Polonia, reconstruit la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a se potrivi cu clădirea inițială ridicată între 1363 și 1365. 183 de profesori ai acestei universități au fost arestați și trimiși în lagărele de concentrare, moment marcat printr-o placă memorială ce se regăsește în clădirea din Cracovia. Lățimea sa este aproape dublă față de înălțime, având un raport de 1.985 și un scor de 77,32% .

Scoția, în din top 10 cu două clădiri superbe

Pozițiile a opta și a noua de pe listă sunt deținute de două clădiri universitare din Scoția: Capela St. Salvator de la Universitatea St. Andrews, fondată în 1450 și renovată frecvent, a fost construită în stil gotic târziu. Se mândrește cu absolvenți precum prințul William și soția sa Catherine, Ducele și Ducesa de Cambridge, iar Benjamin Franklin a primit de aici o diplomă onorifică. Clădirea a obținut un scor de 74,74%, în timp ce imobilul Gilbert Scott al Universității din Glasgow are un punctaj de 74,49%. Cea din urmă reprezintă clădirea principală a universității, fiind și cea mai mare dintre imobilele aflate în top 10, cu peste 164 m lățime și 81 m înălțime. Turnul său este emblematic în Glasgow.

Poziția finală îi revine Castelului Arenberg din cadrul Universității Leuven din Belgia. A preluat numele de la un alt castel din secolul al XII-lea pe locul căruia a fost construit în stil flamand. Renovările repetate au făcut construcția de astăzi să aibă astăzi un raport de 2.124, în ceea ce privește „proporția de aur”, cu un scor de 68,73%. 

Țara cu cele mai multe clădiri universitare ce tind spre perfecțiune 

Studiul celor de la Knowledge Academy cuprinde și o analiză a țărilor cu cele mai multe clădiri universitare superbe, ținând cont de același „raport de aur”. Un top 25 al unor astfel de imobile a demonstrat că primul loc în Europa în această privință este deținut de Scoția, cu trei clădiri în defavoarea Angliei, cu două clădiri uimitoare, din punct de vedere al proporțiilor și implicit al frumuseții.

Clasamentul în cauză evidențiază arhitectura „perfectă” sau aproape perfectă pe care o au clădiri ale universităților din România, Scoția, Anglia, Franța, Italia, Germania, Danemarca, Austria, Polonia, Belgia, Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda și nu în ultimul rând Spania.  

Ce este „proporția de aur”

„Raportul de aur” reprezintă proporția dintre două numere care echivalează cu 1,618..., motiv pentru care i se mai spune și „proporție divină”, „proporția de aur”, „numărul de aur”,  „secțiunea de aur” sau chiar „Numărul lui Dumnezeu”, fiind studiat și folosit din cele mai vechi timpuri. Șablonul dictat de „șirul/secvența lui Fibonnaci” (după numele matematicianului italian Leonardo Pisano / Fibonacci) - ce reprezintă o serie de numere cu proprietăți remarcabile -, sau raportul de aur, îl regăsim peste tot. 

S-a constatat că orice raportare cât mai apropiată de numărul 1,61803399, considerat a fi unic prin proprietățile sale matematice, prin prevalența sa întreaga natură și nu numai, este cu atât mai plăcută ochiului. Adică această proporție determină frumusețea sub toate formele ei. 

În cazul de față, raportul dintre lățimea și înălțimea clădirilor studiate a fost cel care le face atât de frumoase la vedere.

Alte construcții celebre ce respectă „raportul de aur”

De altfel, de-a lungul vremurilor, numeroși arhitecți și artiști și-au proporționat operele pentru a ajunge cu aproximație la proporția de aur, pentru ca rezultatul să fie cât mai valoros din punct de vedere estetic.

În România, proporția de aur în arhitectură a fost folosită și pentru fațadele altor clădiri, precum Ateneul Român, iar în lume o mai regăsim la Marile Piramide din Cairo (Egipt), Piramida lui Kukulhan - Chichen Itza din Yucatan Mexic, Opera din Sydney (Australia), Galeria Națională de la Londra (Anglia), dar și la Parthenonul din Atena (Grecia) ori Marea Moschee din Kairouan (Tunisia).