Video Spectaculoasa șosea în bucle din Munții Ciucaș. Drumul transcarpatic deschide calea spre „babele” masivului
0Cel mai spectaculos tronson al Drumului Național 1A București - Brașov, de 184 de kilometri, se află în vecinătatea localității Cheia din Prahova, locul de unde pornesc mai multe trasee din Munții Ciucaș.
Pe DN1A, călătorii traversează un sector de circa patru kilometri de serpentine, înșirate în pădurile masivului.
Fotograful Lucian Ignat a surprins în imagini aeriene tronsonul rutier care a făcut din zona Cheia una dintre atracțiile amatorilor de drumeții.
„Deși este mai puțin cunoscută ca alte drumuri montane din România, șoseaua de la Cheia parcurge un traseu extrem de pitoresc, iar toamna, culorile în care este împodobită pădurea o fac un loc ideal pentru amatorii de excursii în natură”, spune Lucian Ignat.
Drumul Național 1A (video Lucian Ignat) reprezintă o alternativă pentru Drumul Național 1 București - Brașov, mult mai aglomerat pe tronsonul de pe Valea Prahovei.
De la Ploiești, șoferii care circulă pe DN 1A intră pe valea Teleajenului, urcând spre Vălenii de Munte și Cheia, iar de aici traversează carpații Orientali prin Pasul Bratocea (1.263 metri), coborând apoi spre Săcele, lângă Brașov.
Localitatea Cheia aparține comunei Mâneciu și a fost înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea, în vecinătatea Mănăstirii Cheia. Inițial, satul Cheia se numea Teleajen și cuprindea gospodării înființate de păstorii veniți peste munți, din Transilvania.
În anul 2000, Cheia a fost declarată stațiune turistică, datorită numeroaselor monumente ale naturii din jurul ei.
Rezervația Ciucaș
Cele mai populare se află în Munții Ciucaș (video Lucian Ignat), cuprinși în Carpații de Curbură, ale căror vârfuri principale sunt Ciucaș (1.954 metri), Gropșoare (1.883 metri), Tigăile Mari (1.844 metri) și Zăganu (1.817 metri). DN 1A traversează situl Ciucaș, de importanță comunitară, inclus în rețeaua ecologică Natura 2000.
Aria protejată aflată pe teritoriile județelor Brașov și Prahova are o suprafață de circa 22.000 de hectare.
„Accesul în sit este asigurat numai de mijloace rutiere. Principala cale de acces este pe drumul naţional Ploieşti-Braşov (DN 1A), care traversează parcul în partea de Sud -Vest a acestuia, prin cel mai pitoresc sector rutier al acestui drum cuprins între km 132 şi 167. In partea de Nord, accesul este posibil pe drumul comunal modernizat Brădet-Vama Buzăului desprins din drumul naţional Braşov-Buzău (DN 10). O cale secundară de acces în parc, dar nerecomandată autovehiculelor, este pe Valea Zizinului, pe drumul comunal degradat Braşov –Târlungeni -Zizin - Vama Buzăului”, se arată în planul de management al sitului Ciucaș.
Masivul Ciucaș se înfățișează ca o citadelă de piatră, împodobită cu stânci modelate de climă și trecerea timpului. Nu a păstrat urme ale glaciațiunilor, în schimb eroziunea a conturat stânci cu forme spectaculoase.
„Caracteristic pentru peisajul geografic al Ciucaşului este ampla dezvoltare a reliefului ruiniform din regiunea înaltă. Acesta, ca şi în Ceahlău şi Bucegi, este rezultatul proceselor naturale de modelare crionivală a straturilor groase de conglomerate soldate cu formarea reliefului rezidual. O atracţie deosebită este suscitată de Colţii Bratocei, Tigăile, Colţii Zăganului, Colţii Nitrii, Stânca Vulturilor, Mâna Dracului, Babele la sfat, Ciuperca, Sfinxul Bratocea, Turnul Goliat etc. Aceste elemente, ce măresc valoarea peisajului, au nu numai forme ci şi înălţimi diferite, de la abia 4-5 metri, cum sunt stâncile fungiforme dintre Tigăile Mari şi Babele la sfat , la 40-50 metri precum Mâna Dracului până la 80-90 metri, în cazul Colţii Bratocei (Gh. Niculescu, 1982)”, se arată în planul de management al sitului Natura 2000.